sâmbătă, 27 septembrie 2008
One more try...
O melodie care este veche, din anul 1990 din cate am aflat eu, si care-mi place enorm. Uitati-va la videoclipul ei:
joi, 11 septembrie 2008
Cum iubesc femeile!
Mi-a luat ceva timp sa realizez si probabil sa scriu acest articol, dar nu sunt multe de spus. Cateva cuvinte ce inseamna foarte mult. Nu sunt sigur ca am mai scris despre asta vreodata, tocmai de aceea simt nevoia sa scriu acum.
Cum iubesc femeile oare?
O femeie atunci cand iubeste, iti daruieste in primul rand sufletul ei... iti daruieste trupul ei... si ti-ar darui chiar si viata ei numai sa te faca fericit!
Stiu ca probabil o sa spuneti ca am innebunit, dar o femeie asa iubeste! Iti ofera absolut totul... totul... totul!
Cum iubesc femeile oare?
O femeie atunci cand iubeste, iti daruieste in primul rand sufletul ei... iti daruieste trupul ei... si ti-ar darui chiar si viata ei numai sa te faca fericit!
Stiu ca probabil o sa spuneti ca am innebunit, dar o femeie asa iubeste! Iti ofera absolut totul... totul... totul!
vineri, 8 august 2008
The player (Vagabondul)
- O zi obisnuita pentru mine! mi-ar spune el. Ca-n fiecare dimineata ma indreptam spre locul ala special, cand a oprit o duba in fata mea. Era o duba albastra cu geamuri fumurii. Nu am apucat sa vad ce scrie pe ea, deoarece au coborat cateva persoane care au insistat:
- Treci in duba f***ti mortii ma'tii! Treci si taci pana nu-ti zburam creierii! iar in timpul asta eram impins in duba. Masina pleaca in tromba cu scartait de roti. Incerc sa vad pe unde o ia masina, dar ma trezesc cu un toc de pistol in cap si-mi pierd constiinta. Ma trezesc cu capul pe o masa! Nici nu deschid bine ochii si-n camera unde ma aflam intra un tip destul de solid cu un dosar in mana.
- Te cautam de mult timp, mai baietel! Esti cam "alunecos"! si incepe sa rada.
- Cine esti si ce treaba ai cu mine? il intreb eu.
- Daca tu crezi ca asa merge treaba te inseli! si tranteste dosarul pe masa. Aici eu pun intrebarile, iar tu raspunzi! se enerveaza el si mai tare.
Din dosar vad cateva poze cu mine. Poze de a caror existenta nu stiam. Eram eu la locul obisnuit. Faceam acelasi lucru care-l fac aproape zilnic.
- Am dreptul la un avocat si la un telefon!
- Cred ca n-ai inteles ca n-ai dreptul la nimic! tipa el la mine.
- Usor sa nu faci riduri! imediat dupa replica asta ma trezesc cu un pumn in plina figura. Scuip sangele care-mi curge din buza sparta, exact pe camasa lui 100% bumbac, de culoare albastra. Se indreapta spre usa, si o tranteste. In spatele usii aud:
- Lasa-ti-l in p***a ma'sii sa dea un telefon sa-si cheme avocatul sau ce ma'sa vrea sa faca. Sa vedem pe unde scoate camasa acum!
Mi se aduce un telefon in camera si mi se spune ca am maxim 5 minute sa vorbesc la telefon. Intre timp, eram supravegheat de un politist. Nu stiam unde eram si de ce. Suna... Suna a doua oara...
- Hai, raspunde o data!
Suna a treia oara!
- Alo!
- Alo, mama? Nu am timp de explicatii! Suna-m pe J.D. urgent si spune-i ca am nevoie de el. Sunt la... si ma indrept cu privirea spre politist sa-mi dea macar un indiciu.
- Sectia 13... spune el.
- ... sectia 13. Veniti cat mai urgent, va rog eu frumos!
- Dar puiule, ce s-a intamplat?
Nu apuc bine sa-i spun mamei ca nu stiu despre ce e vorba ca acelasi burtos intra pe usa si apasa pe furca telefonului.
- Cele 5 minute au expirat, smecherule! Te lasam putin singur sa te gandesti mai bine, poate stii de ce te-am arestat... si pleaca cu tot cu telefon si politistul care ma supraveghea. Raman singur intre 4 pereti laterali cu o lampa aprinsa, cu 2 scaune si o masa. Pe masa un pachet de tigari, o scrumiera si o bricheta d-aia chinezeasca. Ce naiba sa fac? Iau o tigare, ca daca tot sunt aici, e posibil sa fie si ultima. Incerc sa ma gandesc unde am gresit si cu ce. E adevarat ca ceea ce fac de obicei nu stiu exact cat de legal este... dar nu cred ca am incalcat vreo lege.
- Cristi, esti bine? intra J.D. in camera ca un uragan. Dumnezeule, ce ai patit? si se uita la buza mea sparta.
- E o nimica toata. Zi-mi de ce sunt acuzat!
- Pai cica evaziune fiscala. Faptul ca nu ai declarat toate veniturile tale, si cred ca cineva te-a turnat. Ai pe cineva care-ti poarta pica?
- Momentan asta e ultimul lucru la care ma gandesc acum! Scoate-ma de aici, si apoi o sa am grija sa aflu cine si ce are cu mine.
Apare si burtosul.
- El e avocatul tau? eu dau din cap ca da. Acum esti dispus sa cooperezi? Am auzit ca scoti bani frumusei jucand la aparate. Cineva ne-a spus ca faci niste smecherii ca sa castigi. Ori ne spui ce si cum faci, ori o sa stai intre 3 luni si 5 ani la inchisoare.
- Dar ceea ce spuneti este o mare aberatie. Nu este adevarat! Nu ai cum sa pacalesti aparatele...
- Bine! Sa zicem ca te cred, dar cu sumele castigate...?
- Pai sumele castigate sunt deja impozitate de Loteria Romana, deci nu inteleg unde este problema...
- Acestea fiind zise, ma vad nevoit sa va rog sa-mi eliberati clientul. Din moment ce nu este vorba de nicio evaziune fiscala sau frauda fiscala asa cum ati spus.
Burtosului nu-i convine.
- Bine! Sa nu dispari din oras in urmatoarele 30 de zile. Vei fi tinut sub supraveghere...
Ma ridic de pe scaun si as fi vrut sa-i intorc pumnul burtosului, dar J.D. ma opreste:
- Lasa-l! Ultraj... N-ai vrea sa stii cat iti iei!
J.D. tot timpul a avut grija de mine, la fel cum si eu am avut grija de el atunci cand a avut nevoie. Este atat de greu sa gasesti oameni in care sa ai incredere... dar in el pot sa am incredere intotdeauna, pentru ca stiu ca ma pot baza pe el oricand si el se poate baza pe mine la fel.
Ies din sectie insotit de J.D., si in timp ce noi coboram scarile, mama urca.
- Dumnezeule! Se sperie ea cand ma vede cu buza umflata si sparta! Ei ti-au facut asta?
- Lasa asta acum, mama! Trebuie sa aflu cine ma musca de fund, iar daca e cineva care musca mana care l-a hranit, o sa iasa urat... Dar nu-ti face griji de asta acum, hai acasa! Stii ca te iubesc! si-mi imbratisez singurele 2 persoane in care mai am incredere si pe care ma pot baza. In dreapta mama, in stanga J.D. ...
[sigur va continua, dar in alta forma]
- Treci in duba f***ti mortii ma'tii! Treci si taci pana nu-ti zburam creierii! iar in timpul asta eram impins in duba. Masina pleaca in tromba cu scartait de roti. Incerc sa vad pe unde o ia masina, dar ma trezesc cu un toc de pistol in cap si-mi pierd constiinta. Ma trezesc cu capul pe o masa! Nici nu deschid bine ochii si-n camera unde ma aflam intra un tip destul de solid cu un dosar in mana.
- Te cautam de mult timp, mai baietel! Esti cam "alunecos"! si incepe sa rada.
- Cine esti si ce treaba ai cu mine? il intreb eu.
- Daca tu crezi ca asa merge treaba te inseli! si tranteste dosarul pe masa. Aici eu pun intrebarile, iar tu raspunzi! se enerveaza el si mai tare.
Din dosar vad cateva poze cu mine. Poze de a caror existenta nu stiam. Eram eu la locul obisnuit. Faceam acelasi lucru care-l fac aproape zilnic.
- Am dreptul la un avocat si la un telefon!
- Cred ca n-ai inteles ca n-ai dreptul la nimic! tipa el la mine.
- Usor sa nu faci riduri! imediat dupa replica asta ma trezesc cu un pumn in plina figura. Scuip sangele care-mi curge din buza sparta, exact pe camasa lui 100% bumbac, de culoare albastra. Se indreapta spre usa, si o tranteste. In spatele usii aud:
- Lasa-ti-l in p***a ma'sii sa dea un telefon sa-si cheme avocatul sau ce ma'sa vrea sa faca. Sa vedem pe unde scoate camasa acum!
Mi se aduce un telefon in camera si mi se spune ca am maxim 5 minute sa vorbesc la telefon. Intre timp, eram supravegheat de un politist. Nu stiam unde eram si de ce. Suna... Suna a doua oara...
- Hai, raspunde o data!
Suna a treia oara!
- Alo!
- Alo, mama? Nu am timp de explicatii! Suna-m pe J.D. urgent si spune-i ca am nevoie de el. Sunt la... si ma indrept cu privirea spre politist sa-mi dea macar un indiciu.
- Sectia 13... spune el.
- ... sectia 13. Veniti cat mai urgent, va rog eu frumos!
- Dar puiule, ce s-a intamplat?
Nu apuc bine sa-i spun mamei ca nu stiu despre ce e vorba ca acelasi burtos intra pe usa si apasa pe furca telefonului.
- Cele 5 minute au expirat, smecherule! Te lasam putin singur sa te gandesti mai bine, poate stii de ce te-am arestat... si pleaca cu tot cu telefon si politistul care ma supraveghea. Raman singur intre 4 pereti laterali cu o lampa aprinsa, cu 2 scaune si o masa. Pe masa un pachet de tigari, o scrumiera si o bricheta d-aia chinezeasca. Ce naiba sa fac? Iau o tigare, ca daca tot sunt aici, e posibil sa fie si ultima. Incerc sa ma gandesc unde am gresit si cu ce. E adevarat ca ceea ce fac de obicei nu stiu exact cat de legal este... dar nu cred ca am incalcat vreo lege.
- Cristi, esti bine? intra J.D. in camera ca un uragan. Dumnezeule, ce ai patit? si se uita la buza mea sparta.
- E o nimica toata. Zi-mi de ce sunt acuzat!
- Pai cica evaziune fiscala. Faptul ca nu ai declarat toate veniturile tale, si cred ca cineva te-a turnat. Ai pe cineva care-ti poarta pica?
- Momentan asta e ultimul lucru la care ma gandesc acum! Scoate-ma de aici, si apoi o sa am grija sa aflu cine si ce are cu mine.
Apare si burtosul.
- El e avocatul tau? eu dau din cap ca da. Acum esti dispus sa cooperezi? Am auzit ca scoti bani frumusei jucand la aparate. Cineva ne-a spus ca faci niste smecherii ca sa castigi. Ori ne spui ce si cum faci, ori o sa stai intre 3 luni si 5 ani la inchisoare.
- Dar ceea ce spuneti este o mare aberatie. Nu este adevarat! Nu ai cum sa pacalesti aparatele...
- Bine! Sa zicem ca te cred, dar cu sumele castigate...?
- Pai sumele castigate sunt deja impozitate de Loteria Romana, deci nu inteleg unde este problema...
- Acestea fiind zise, ma vad nevoit sa va rog sa-mi eliberati clientul. Din moment ce nu este vorba de nicio evaziune fiscala sau frauda fiscala asa cum ati spus.
Burtosului nu-i convine.
- Bine! Sa nu dispari din oras in urmatoarele 30 de zile. Vei fi tinut sub supraveghere...
Ma ridic de pe scaun si as fi vrut sa-i intorc pumnul burtosului, dar J.D. ma opreste:
- Lasa-l! Ultraj... N-ai vrea sa stii cat iti iei!
J.D. tot timpul a avut grija de mine, la fel cum si eu am avut grija de el atunci cand a avut nevoie. Este atat de greu sa gasesti oameni in care sa ai incredere... dar in el pot sa am incredere intotdeauna, pentru ca stiu ca ma pot baza pe el oricand si el se poate baza pe mine la fel.
Ies din sectie insotit de J.D., si in timp ce noi coboram scarile, mama urca.
- Dumnezeule! Se sperie ea cand ma vede cu buza umflata si sparta! Ei ti-au facut asta?
- Lasa asta acum, mama! Trebuie sa aflu cine ma musca de fund, iar daca e cineva care musca mana care l-a hranit, o sa iasa urat... Dar nu-ti face griji de asta acum, hai acasa! Stii ca te iubesc! si-mi imbratisez singurele 2 persoane in care mai am incredere si pe care ma pot baza. In dreapta mama, in stanga J.D. ...
[sigur va continua, dar in alta forma]
Dar oare exista? ...
Am incercat sa las commenturi multor persoane, dar din nefericire 360-ul ma dezamageste pe zi ce trece. Probabil voi cauta o alta modalitate de a posta bloguri. O sa va tin la curent.
Si mie mi-a placut filmul "Pay it forward"! Acel pusti indraznetz care a avut curajul sa faca un bine neconditionat si fara absolut nicio obligatie, singura lui conditie fiind ca cel caruia i-a facut acel bine sa dea mai departe acest ajutor altor 3 persoane, samd. Pana cand intr-o zi probabil acel bine se va intoarce la tine inzecit.
Ei bine... in realitate insa lumea e rea. Eu sunt rau! Voi sunteti rai! Chiar daca nu credeti asta, samanta raului este in noi sadita inca de cand ne nastem. Faptul ca ea iese la iveala mai devreme sau mai tarziu depinde numai de noi. Eu am simtit asta pe pielea mea. Am facut mult rau si probabil ca acum a venit timpul sa platesc pentru tot ce am faqt. Stiam cum sa repar raul facut insa nu am mai avut acea ocazie. E tarziu pentru scuze? Da! E prea tarziu pentru scuze.
Daca i-as aduna pe toti celor carora le-am facut rau, as avea nevoie de un stadion intreg si probabil ca m-ar linsha fiecare in parte intr-un mod propriu. Daca i-ash aduna pe cei calora le-am facut bine insa as avea nevoie de maxim o camera de 4 metri patrati.
Asa e firea omului! Sa strice si sa faca rau... deci te intreb eu pe tine DACA SE MERITA? Intr-adevar aveai dreptate cand ai zis ca e posibil ca cineva sa strice asta si ca persoanele care o sa le ajuti or sa-ti intoarca spatele. Atunci ce e de facut? Parerea mea este sa faci ce crezi tu de cuviintza. Macar tu sa ai inima si constiinta impacata. Ai spus ca e vorba si de cineva de pe 360.
De ce ash crede ca este vorba despre mine? Pt k ti-am zis atunci ca am o problema si te-am intrebat daca ma poti ajuta cu o informatie. Sincer, chiar m-ai ajuta, dar nu am garantia ca n-o sa-ti intorc spatele atunci cand o sa ai nevoie de mine, iar eu nu vreau sa mai fac asta.
Am fost de multe ori naiv. Dar cred ca solutia este sa fim de fapt egoisti.
Oare exista ingeri?
Apar atunci cand ai nevoie de ei. Te ajuta si apoi dispar! De fapt ei nu dispar pt ca asa vor ei, ci dispar pentru ca aleg sa fuga de rautatea din noi... din fiecare. NU poti vedea rautatea unei persoane in cateva ore sau minute, dar petrecand destul de mult timp cu o persoana poti ajunge la concluzia ca nu e asa cum credeai ca e.
Ma uit la mine! Ma uit in oglinda si ma ingrozesc! Atatea umbre ascunse in spatele unui zambet perfid. Cate fete poate avea un singur om? Eu sunt OMUL CU 1000 DE FETE si poate ca asta a inceput sa te / va puna pe ganduri, dar asta nu inseamna ca nu pot fi sincer.
Sunt intr-un proces de continua schimbare. Cine ma calca pe coada e sters si taiat de la orice sursa de alimentare. Dupa cum spuneai, in loc sa devin mai bun... devin mai rau si mai imun. Nu-mi spuneai mie direct, dar spuneai ceea ce tu simteai. Eu nu ma ascund! Nu am de ce sa ma ascund! Am multe secrete. Vreau sa fug pentru ca mi-ar fi mai bine, dar NU! Raman aici!
Traiesc viatza mizera pe care o merit. Cu toate astea spiritul meu de sacrificiu inca mai exista. O alta persoana nu stiu daca intelege asta. As face pentru ai mey ceea ce as fi facut pentru orice prieten de-al meu. Am facut pentru prieteni ai mey ce n-am facut pentru ai mey parinti poate... si nici acum nu stiu daca pentru ei a contat sau nu.
Poate o persoana rea sa fie si buna in acelasi timp?
Ma gandesc ca nu. Sunt 3 tipuri de persoane: cele bune, cele rele si cele neutre.
Eu fac parte din cea de-a patra categorie: cea foarte rea... chiar malefica! Nu stiu daca pot sa fac bine, dar ma descurc de minune sa ranesc persoanele din jurul meu, fara chiar prea mult efort. Chiar daca prin asta am spus adevarul... Chiar daca am spus de fapt un adevar si nu am mai mintit, am ranit! Mi-e cald! Foarte cald acum! E foarte cald aici! Din cand in cand mai simt cum mici bucatele de lava incinsa si / sau carbune imi ating pielea.
Sunt o prospatura pentru ei. Inca n-am devenit acel monstru ca si ei. Am pielea alba si arsa pe alocuri... dar am o eternitate sa fiu ceea ce am ales sa fiu... O PERSOANA REA!
Un ipocrit in lumea voastra reala [dar ipocrita]...
Va salut din iad!
Si mie mi-a placut filmul "Pay it forward"! Acel pusti indraznetz care a avut curajul sa faca un bine neconditionat si fara absolut nicio obligatie, singura lui conditie fiind ca cel caruia i-a facut acel bine sa dea mai departe acest ajutor altor 3 persoane, samd. Pana cand intr-o zi probabil acel bine se va intoarce la tine inzecit.
Ei bine... in realitate insa lumea e rea. Eu sunt rau! Voi sunteti rai! Chiar daca nu credeti asta, samanta raului este in noi sadita inca de cand ne nastem. Faptul ca ea iese la iveala mai devreme sau mai tarziu depinde numai de noi. Eu am simtit asta pe pielea mea. Am facut mult rau si probabil ca acum a venit timpul sa platesc pentru tot ce am faqt. Stiam cum sa repar raul facut insa nu am mai avut acea ocazie. E tarziu pentru scuze? Da! E prea tarziu pentru scuze.
Daca i-as aduna pe toti celor carora le-am facut rau, as avea nevoie de un stadion intreg si probabil ca m-ar linsha fiecare in parte intr-un mod propriu. Daca i-ash aduna pe cei calora le-am facut bine insa as avea nevoie de maxim o camera de 4 metri patrati.
Asa e firea omului! Sa strice si sa faca rau... deci te intreb eu pe tine DACA SE MERITA? Intr-adevar aveai dreptate cand ai zis ca e posibil ca cineva sa strice asta si ca persoanele care o sa le ajuti or sa-ti intoarca spatele. Atunci ce e de facut? Parerea mea este sa faci ce crezi tu de cuviintza. Macar tu sa ai inima si constiinta impacata. Ai spus ca e vorba si de cineva de pe 360.
De ce ash crede ca este vorba despre mine? Pt k ti-am zis atunci ca am o problema si te-am intrebat daca ma poti ajuta cu o informatie. Sincer, chiar m-ai ajuta, dar nu am garantia ca n-o sa-ti intorc spatele atunci cand o sa ai nevoie de mine, iar eu nu vreau sa mai fac asta.
Am fost de multe ori naiv. Dar cred ca solutia este sa fim de fapt egoisti.
Oare exista ingeri?
Apar atunci cand ai nevoie de ei. Te ajuta si apoi dispar! De fapt ei nu dispar pt ca asa vor ei, ci dispar pentru ca aleg sa fuga de rautatea din noi... din fiecare. NU poti vedea rautatea unei persoane in cateva ore sau minute, dar petrecand destul de mult timp cu o persoana poti ajunge la concluzia ca nu e asa cum credeai ca e.
Ma uit la mine! Ma uit in oglinda si ma ingrozesc! Atatea umbre ascunse in spatele unui zambet perfid. Cate fete poate avea un singur om? Eu sunt OMUL CU 1000 DE FETE si poate ca asta a inceput sa te / va puna pe ganduri, dar asta nu inseamna ca nu pot fi sincer.
Sunt intr-un proces de continua schimbare. Cine ma calca pe coada e sters si taiat de la orice sursa de alimentare. Dupa cum spuneai, in loc sa devin mai bun... devin mai rau si mai imun. Nu-mi spuneai mie direct, dar spuneai ceea ce tu simteai. Eu nu ma ascund! Nu am de ce sa ma ascund! Am multe secrete. Vreau sa fug pentru ca mi-ar fi mai bine, dar NU! Raman aici!
Traiesc viatza mizera pe care o merit. Cu toate astea spiritul meu de sacrificiu inca mai exista. O alta persoana nu stiu daca intelege asta. As face pentru ai mey ceea ce as fi facut pentru orice prieten de-al meu. Am facut pentru prieteni ai mey ce n-am facut pentru ai mey parinti poate... si nici acum nu stiu daca pentru ei a contat sau nu.
Poate o persoana rea sa fie si buna in acelasi timp?
Ma gandesc ca nu. Sunt 3 tipuri de persoane: cele bune, cele rele si cele neutre.
Eu fac parte din cea de-a patra categorie: cea foarte rea... chiar malefica! Nu stiu daca pot sa fac bine, dar ma descurc de minune sa ranesc persoanele din jurul meu, fara chiar prea mult efort. Chiar daca prin asta am spus adevarul... Chiar daca am spus de fapt un adevar si nu am mai mintit, am ranit! Mi-e cald! Foarte cald acum! E foarte cald aici! Din cand in cand mai simt cum mici bucatele de lava incinsa si / sau carbune imi ating pielea.
Sunt o prospatura pentru ei. Inca n-am devenit acel monstru ca si ei. Am pielea alba si arsa pe alocuri... dar am o eternitate sa fiu ceea ce am ales sa fiu... O PERSOANA REA!
Un ipocrit in lumea voastra reala [dar ipocrita]...
Va salut din iad!
Lumea de sub apa...
Imi pregatesc cada cu apa ca-n fiecare seara. Apa fiarta... spumant... pregatesc telefonul sa cante ce melodi vreau eu. E greu pana te obisnuiesti cu apa, apoi e OK. E chiar foarte relaxant. Las capul pe spate si stau pe burete. Mi-era rau! Cineva mi-a spus ca daca ai febra si faci baie cu apa fiarta poti face stop cardiac. Nu stiu daca m-a mintit! Ascultam ultimul album Parazitii. Inchid ochii dintr-o data si ma trezesc parca intr-o alta lume. Nu mai eram in cada, acasa. Eram intr-o gradina imensa. Blondele lui Dan Negru imi faceau cu mana. Ma atingeau. Era placut. Adia un vant placut!
Purtam pantalonii aia 3/4 de mi i-am cumparat din primul salariu. Tricoul ala crem zdrentuit statea pe mine tot ca pe umeras. Apare un tip dubios si ma intreaba pe care o aleg...
Raman putin mirat pt ca nu shtiam la ce se refera. Apoi imi arata. Ma pune sa aleg dintre cele 40 de blonde. Aleg una singura, iar dintr-o data totul se transforma. Vad numai flacari si un tip urat imi spune: "Tzeapa fraiere! Bine ai venit in IAD!".
Atunci il aud pe tata strigandu-ma:
"Dani! Respira fiule!"
Si ma trezesc scuipand apa. Eram intins in mijlocul bai! Tata incerca sa ma resusciteze. Adormisem si cazusem cu capul sub apa. Nu stiu ce l-a facut sa ma strige in clipele alea. Cert este ca m-a scos imediat din apa si mi-a salvat viatza. Visul ala sau ce a fost totushi m-a pus pe ganduri...
...
Purtam pantalonii aia 3/4 de mi i-am cumparat din primul salariu. Tricoul ala crem zdrentuit statea pe mine tot ca pe umeras. Apare un tip dubios si ma intreaba pe care o aleg...
Raman putin mirat pt ca nu shtiam la ce se refera. Apoi imi arata. Ma pune sa aleg dintre cele 40 de blonde. Aleg una singura, iar dintr-o data totul se transforma. Vad numai flacari si un tip urat imi spune: "Tzeapa fraiere! Bine ai venit in IAD!".
Atunci il aud pe tata strigandu-ma:
"Dani! Respira fiule!"
Si ma trezesc scuipand apa. Eram intins in mijlocul bai! Tata incerca sa ma resusciteze. Adormisem si cazusem cu capul sub apa. Nu stiu ce l-a facut sa ma strige in clipele alea. Cert este ca m-a scos imediat din apa si mi-a salvat viatza. Visul ala sau ce a fost totushi m-a pus pe ganduri...
...
Trandafirul galben
"Niciodata nu am avut timp destul. De fiecare data ma grabeam sa cumpar cate ceva pentru altcineva... si aveam din ce in ce mai putin timp pentru mine. De data asta tot ceea ce vreau sa fac este sa-ti cumpar un mic trandafir... Un trandafir galben care sa ti-l las pe perna sa-l gasesti dimineata cand te vei trezi!
Dar acum... acum nu te gandi la asta. Dormi!"
Cea mai mare problema a zilelor noastre este timpul. Timpul a fost mereu o problema. Ce facem atunci cand credem ca avem destul timp pentru noi si altzii, dar de fapt realizam ca nu e asha? Renuntzam la altceva... Dar daca renuntzam la tot ceea ce putem renuntza si tot nu mai avem timp pentru noi si ceilaltzi ce facem?
Gandeshte-te la mine in fiecare dimineatza si gandeste-te la trandafirul galben pe care ti-l voi lasa pe perna! Noapte buna!
Dar acum... acum nu te gandi la asta. Dormi!"
Cea mai mare problema a zilelor noastre este timpul. Timpul a fost mereu o problema. Ce facem atunci cand credem ca avem destul timp pentru noi si altzii, dar de fapt realizam ca nu e asha? Renuntzam la altceva... Dar daca renuntzam la tot ceea ce putem renuntza si tot nu mai avem timp pentru noi si ceilaltzi ce facem?
Gandeshte-te la mine in fiecare dimineatza si gandeste-te la trandafirul galben pe care ti-l voi lasa pe perna! Noapte buna!
Disk Jockey-ul
Fiecare seara e diferita, deoarece in fiecare seara merg intr-un local diferit unde oamenii-s diferiti. Cu toate astea faceam in asa fel incat fiecare seara sa fie speciala. Intru in club pe la ora 19 pentru a ma acomoda cu aparatura. Studiez foarte atent clientii localului si-l las pe rezident sa-si faca treaba. Imi comand un RedBull sau un MountainDew si ma asez la bar... nu pentru a fi agatzat precum credetzi.
Pe la ora 21 preiau controlul platanelor. Intru in boxa DJ-ilor si incep sa mixez. Sunt doar eu... muzica si... voi. Din cand in cand opresc muzica brusc sa va aud cum fredonati versurile unor melodii cunoscute.
Cel mai mult imi place cand pun melodia "Fell in love with the Dj" - ATB si vad cum jumatate din fetele prezente sau cele care nu au prieten se uita la boxa DJ-ilor... iar eu le trimit bezele. Imi place ceea ce fac. Si lor le place, altfel nu s-ar zbengui pana la 5 dimineatza...
Dimineata plec apoi spre casa si dorm... Sunt o pasare de noapte!
Buna ziua voua... NOAPTE BUNA mie!
Pe la ora 21 preiau controlul platanelor. Intru in boxa DJ-ilor si incep sa mixez. Sunt doar eu... muzica si... voi. Din cand in cand opresc muzica brusc sa va aud cum fredonati versurile unor melodii cunoscute.
Cel mai mult imi place cand pun melodia "Fell in love with the Dj" - ATB si vad cum jumatate din fetele prezente sau cele care nu au prieten se uita la boxa DJ-ilor... iar eu le trimit bezele. Imi place ceea ce fac. Si lor le place, altfel nu s-ar zbengui pana la 5 dimineatza...
Dimineata plec apoi spre casa si dorm... Sunt o pasare de noapte!
Buna ziua voua... NOAPTE BUNA mie!
Rosu
Stau singur la masa si beau din sangele dusmanului meu. Suntem in garajul tatalui meu, dar acesta este plecat acum de acasa. Dusmanul meu zace inconshtient pe jos intr-o balta de sange. Din cand in cand il mai aud cum mormaie cate ceva. Sa tot fi baut 2-3 litri din sangele lui. I-am spus acum mult timp sa nu ma tradeze si sa nu ma vorbeasca pe la spate... dar parca nu l-as fi prevenit.
Are un gust ciudat... un gust sarat si usor intepator la limba. Imi place! Poate ca daca ar fi fost sangele meu nu mi-ar fi placut atat de mult. Ma ridic de pe scaun si ma-ndrept spre el. Ii ridic capul!
„Dintre toti, de ce tocmai tu trebuia sa ma musti de cur?“ hptiu! [l-am scuipat] si-i dau drumul capului pe ciment. Suna a gol!
Mai sorb doua guri si incep sa-mi aduc aminte: am impartit aceeasi bucata de paine, am avut acelasi loc de munca acum o perioada de timp, ba chiar am avut si aceleasi prietene. Nenorocitule! Nu mai meriti nimic din partea mea.
Il las sa se chinuie si-l vad cum moare cate putin! Este a doua zi de cand e in starea asta. N-o mai duce mult! Pana maine ma voi descotorosi de el! As putea sa-i dau foc in garajul lui tata sau sa-l arunc sub podul din Herastrau. O sa gasesc eu o solutie pana la urma!
Cat de ciudat este acest lucru numit SANGE... Acest lucru fara de care oamenii n-ar mai trai. Fara sangele care actioneaza precum benzina sau motorina pentru mashini, shi fara inima ce functioneaza asemeni unui motor pompand aceshti 5 litri de sange din corpul nostru in fiecare secunda din viatza... Poti sa te tai, sa te usture, sa te pansezi si dupa o perioada sa-ti treaca... dar poti sa injunghii pe cineva, sa-ti para rau si sa nu mai ai ce face decat sa-l/s-o privesti cum moare sub ochii tai in timp ce tu regreti totul. Apoi ai o viata intreaga timp sa te caiesti in inchisoare. Ce preferi?
Eu am preferat sa iert, pentru ca sper ca intr-o buna zi sa fiu iertat decat sa fiu omorat.
Iertarea e solutia!
Are un gust ciudat... un gust sarat si usor intepator la limba. Imi place! Poate ca daca ar fi fost sangele meu nu mi-ar fi placut atat de mult. Ma ridic de pe scaun si ma-ndrept spre el. Ii ridic capul!
„Dintre toti, de ce tocmai tu trebuia sa ma musti de cur?“ hptiu! [l-am scuipat] si-i dau drumul capului pe ciment. Suna a gol!
Mai sorb doua guri si incep sa-mi aduc aminte: am impartit aceeasi bucata de paine, am avut acelasi loc de munca acum o perioada de timp, ba chiar am avut si aceleasi prietene. Nenorocitule! Nu mai meriti nimic din partea mea.
Il las sa se chinuie si-l vad cum moare cate putin! Este a doua zi de cand e in starea asta. N-o mai duce mult! Pana maine ma voi descotorosi de el! As putea sa-i dau foc in garajul lui tata sau sa-l arunc sub podul din Herastrau. O sa gasesc eu o solutie pana la urma!
Cat de ciudat este acest lucru numit SANGE... Acest lucru fara de care oamenii n-ar mai trai. Fara sangele care actioneaza precum benzina sau motorina pentru mashini, shi fara inima ce functioneaza asemeni unui motor pompand aceshti 5 litri de sange din corpul nostru in fiecare secunda din viatza... Poti sa te tai, sa te usture, sa te pansezi si dupa o perioada sa-ti treaca... dar poti sa injunghii pe cineva, sa-ti para rau si sa nu mai ai ce face decat sa-l/s-o privesti cum moare sub ochii tai in timp ce tu regreti totul. Apoi ai o viata intreaga timp sa te caiesti in inchisoare. Ce preferi?
Eu am preferat sa iert, pentru ca sper ca intr-o buna zi sa fiu iertat decat sa fiu omorat.
Iertarea e solutia!
Castelul de nisip
Traim intr-o lume gri si plina de nisip. Sumtem simpli calatori purtati de vant. Nu stim decat drumul acasa-munca, munca-acasa si uitam sa apreciem un singur lucru: IUBIREA. Deci puiule, pentru ca stiu ca nu ai inteles asta... acum vorbeste mincinosul din mine. Iti voi spune minciuni dulci si adevarate. Din respect... Da, din respect... pentru ca mi-a mai ramas macar o farmitura pentru tine si nimic pentru altii. Din respect pentru tine, voi duce cu mine in mormant ceea ce am promis atunci ca n-o sa spun. Stim insa cateva persoane care stiu despre ce este vorba, dar asta depinde numai de ei. Eu insa de acum inainte-mi voi face partea de promisiune, pentru tine, PUIULE. Pentru tine!
Acum vorbeste acea parte din mine lipsita de caracter. Vorbesti cu cel mai josnic om existent vreodata. Acea imagine adevarata iti vorbeste. Nu este imaginea din oglinda. Nu este acea holograma... Ci sunt chiar eu. Adevaratul eu. De ce feresti privirea, puiule? Nu-ti place ceea ce vezi? Sunt ceea ce sunt si-mi place sa fiu asa. Imi place ceea ce am devenit si nu mai vreau sa ma intorc la ceea ce eram candva.
Mai tii minte castelul de nisip facut denoi? A rezistat multor valuri, pana-ntr-o seara cand o furtuna ingrozitoare l-a facut praf. Suntem mici firicele de praf acum... Mici firicele ce ne adunam in colonii si formam mai apoi nisipul probabil. Ce se va intampla de acum inainte oare? Acum cand micul nostru fort s-a daramat? Acum cand ai realizat ca nu-ti poti pune baza in criminalul care sunt? Imi place sa fac asta. Deja sunt dependent de ea si nu ma mai pot opri. Imi provoaca placere! Este atat de frumos sa ai puterea de a spune NU. Dar NU, puiule... Nu-ti voi mai spune nu, ci doar te voi lasa sa zbori.
Zboara, puiule! Zboara!
Ma gandesc acum la ultimul telefon. Vroiai sa nu se mai termine. Parca asteptai sa te trezeasca cineva si sa-ti spuna ca doar ai visat urat, dar de data asta nu te-a mai trezit nimeni. Acum era adevarat. Fac pariuca mai tii minte cu ce eram imbracat ultima oara cand m-ai vazut. O sa tii minte asta, nu? O sa tii minte cu siguranta ultimul sarut... sau poate ca nu. Ma vei arunca intr-un colt din inima ta si vei lasa ca praful sa se depuna pe mine pana cand ma va acoperi de tot.
Din respect pentru tine voi uita acea noapte furtunoasa. Nu azi... Nu maine... Intr-o zi! Candva! Si-mi voi aminti probabil cu drag de tine. Dar nu acum puiule. Nu acum! Dupa fiecare furtuna asteptam ca marea sa se linisteasca... Asteptam... Asteptam... Asteptam...
Trezeste-te, puiule! Ai visat urat!
Acum vorbeste acea parte din mine lipsita de caracter. Vorbesti cu cel mai josnic om existent vreodata. Acea imagine adevarata iti vorbeste. Nu este imaginea din oglinda. Nu este acea holograma... Ci sunt chiar eu. Adevaratul eu. De ce feresti privirea, puiule? Nu-ti place ceea ce vezi? Sunt ceea ce sunt si-mi place sa fiu asa. Imi place ceea ce am devenit si nu mai vreau sa ma intorc la ceea ce eram candva.
Mai tii minte castelul de nisip facut denoi? A rezistat multor valuri, pana-ntr-o seara cand o furtuna ingrozitoare l-a facut praf. Suntem mici firicele de praf acum... Mici firicele ce ne adunam in colonii si formam mai apoi nisipul probabil. Ce se va intampla de acum inainte oare? Acum cand micul nostru fort s-a daramat? Acum cand ai realizat ca nu-ti poti pune baza in criminalul care sunt? Imi place sa fac asta. Deja sunt dependent de ea si nu ma mai pot opri. Imi provoaca placere! Este atat de frumos sa ai puterea de a spune NU. Dar NU, puiule... Nu-ti voi mai spune nu, ci doar te voi lasa sa zbori.
Zboara, puiule! Zboara!
Ma gandesc acum la ultimul telefon. Vroiai sa nu se mai termine. Parca asteptai sa te trezeasca cineva si sa-ti spuna ca doar ai visat urat, dar de data asta nu te-a mai trezit nimeni. Acum era adevarat. Fac pariuca mai tii minte cu ce eram imbracat ultima oara cand m-ai vazut. O sa tii minte asta, nu? O sa tii minte cu siguranta ultimul sarut... sau poate ca nu. Ma vei arunca intr-un colt din inima ta si vei lasa ca praful sa se depuna pe mine pana cand ma va acoperi de tot.
Din respect pentru tine voi uita acea noapte furtunoasa. Nu azi... Nu maine... Intr-o zi! Candva! Si-mi voi aminti probabil cu drag de tine. Dar nu acum puiule. Nu acum! Dupa fiecare furtuna asteptam ca marea sa se linisteasca... Asteptam... Asteptam... Asteptam...
Trezeste-te, puiule! Ai visat urat!
Din vina lor, tata... Din vina lor!
Nu imi place sa acuz, dar m-am uitat acum cateva seri la shtirile PRO TV de la ora 19. Am ramas masca atunci cand am vazut cum un pushti a fost amenintzat de nishte colegi mai mari ca-l vor bate daca nu se va pupa q unul dintre ei pe gura. Filmuletzul contzine cuvinte obscene, violentza shi nishte chestii nasoale. De aici mi-a venit ideea acestui blog.
„Era pentru prima oara cand sarutasem un barbat. Culmea este ca imi placea. Am avut la inceput un oarecare sentiment de repulsie fatza de acea barba care ma intzepa, dar cand am simtzit acea caldura a celeilalte guri am simtzit in tot corpul cum se aprind lucurui pe care nici nu le shtiam. Am ascuns asta de parintzii vreme de ceva timp... asta pana cand mi-au gasit revistele cu barbatzi goi sub pat. La naiba! Alt loc n-am gasit shi eu!
Apoi a urmat o discutzie mai dura cu tata, care a fost foarte dezamagit cand i-am spus ca DA, imi plac baietzii! Mi-a spus ca orice ash face in viatza asta, sunt fiul lui... numai sa nu-i fac una ca asta.
Drept urmare, dupa ce am implinit 18 ani am decis sa fug de acasa. Am renuntzat la telefonul mobil, la computer, haine shi acoperishul de deasupra capului shi m-am gandit sa-mi fac un inceput nou intr-un loc unde nimeni nu ma cunoshtea. Le-am lasat parintzilor un bilet in care le-am explicat totul.
Nu am luat cu mine decat un buletin shi diploma de BAC. M-am oprit intr-un orashel uitat de lume unde m-am angajat ca cioban. Nu mi-am facut prieteni prea repede p-acolo, si sincer nici n-aveam de gand sa fac asta. Vroiam sa uit ca exist shi sa uit de orientarea mea sexuala. Si cand ma gandesc ca totul a pornit dintr-o joaca a unor colegi mai mari. Cine shtia ca asta-mi va decide soarta? Dar voi refuza pana-n ultima clipa sa cred ca sunt unul dintre putzinii... Refuz sa cred ca sunt ca cei in minoritate...
Tata nu te voi mai face de rushine! E din vina lor...“
STIRILE PRO TV, ora 17:
„Tanarul care a fugit de acasa acum cateva luni a fost gasit spanzurat de un copac in localitatea X. Acesta a fost gasit de un cioban care ishi pashtea linishtit oile, shi a observat [... ] Acesta a lasat un bilet tatalui sau prin care a anuntzat ca l-a dezamagit pentru ultima oara. [...] “
Deci dragi idiotzi shi cretini care facetzi mishto de cei mai slabi... sa va fut in gura de spurcatzi. V-ash calca pe capul ala de nenorocitzi ce suntetzi. Dupa ce ca suntetzi voi nenorocitzi, mai nenorocitzi shi vietzile altora. Nu ma abtzin sa va zic ca va fut in gura! [oare asta ma face sa fiu gay?]
„Era pentru prima oara cand sarutasem un barbat. Culmea este ca imi placea. Am avut la inceput un oarecare sentiment de repulsie fatza de acea barba care ma intzepa, dar cand am simtzit acea caldura a celeilalte guri am simtzit in tot corpul cum se aprind lucurui pe care nici nu le shtiam. Am ascuns asta de parintzii vreme de ceva timp... asta pana cand mi-au gasit revistele cu barbatzi goi sub pat. La naiba! Alt loc n-am gasit shi eu!
Apoi a urmat o discutzie mai dura cu tata, care a fost foarte dezamagit cand i-am spus ca DA, imi plac baietzii! Mi-a spus ca orice ash face in viatza asta, sunt fiul lui... numai sa nu-i fac una ca asta.
Drept urmare, dupa ce am implinit 18 ani am decis sa fug de acasa. Am renuntzat la telefonul mobil, la computer, haine shi acoperishul de deasupra capului shi m-am gandit sa-mi fac un inceput nou intr-un loc unde nimeni nu ma cunoshtea. Le-am lasat parintzilor un bilet in care le-am explicat totul.
Nu am luat cu mine decat un buletin shi diploma de BAC. M-am oprit intr-un orashel uitat de lume unde m-am angajat ca cioban. Nu mi-am facut prieteni prea repede p-acolo, si sincer nici n-aveam de gand sa fac asta. Vroiam sa uit ca exist shi sa uit de orientarea mea sexuala. Si cand ma gandesc ca totul a pornit dintr-o joaca a unor colegi mai mari. Cine shtia ca asta-mi va decide soarta? Dar voi refuza pana-n ultima clipa sa cred ca sunt unul dintre putzinii... Refuz sa cred ca sunt ca cei in minoritate...
Tata nu te voi mai face de rushine! E din vina lor...“
STIRILE PRO TV, ora 17:
„Tanarul care a fugit de acasa acum cateva luni a fost gasit spanzurat de un copac in localitatea X. Acesta a fost gasit de un cioban care ishi pashtea linishtit oile, shi a observat [... ] Acesta a lasat un bilet tatalui sau prin care a anuntzat ca l-a dezamagit pentru ultima oara. [...] “
Deci dragi idiotzi shi cretini care facetzi mishto de cei mai slabi... sa va fut in gura de spurcatzi. V-ash calca pe capul ala de nenorocitzi ce suntetzi. Dupa ce ca suntetzi voi nenorocitzi, mai nenorocitzi shi vietzile altora. Nu ma abtzin sa va zic ca va fut in gura! [oare asta ma face sa fiu gay?]
Accidentul
Sambata seara ieshim din club. Prietenul nostru care avea mashina se aseaza la volan. Ne roaga sa ne ashezam care cum apucam in mashina. El nu bause decat 3 sticle de Coca-Cola, iar majoritatea dintre noi eram putzin ametzitzi de la tequilla la metru shi alte bauturi q nume erotice sau porno.
Din nefericire eu ramanand ultimul, ma ashez in partea dreapta, in spate a mashinii. Urasc locul din dreapta, fie el spate sau fatza. Insa de fiecare data cand am mers intr-un taxi q singura persoana la care am tzinut cu adevarat [se shtie ea], am preferat sa stau in dreapta. Nu shtiu daca a observat asta, shi nu shtiu nici daca shtia sau shtie de ce am faqt asta. Daca nu shtia, sau nu shi-a dat seama... a aflat probabil din acest blog.
Anyways... ma ashez in partea dreapta a mashinii. Eram patru persoane in spate, shoferul shi prietena lui in fatza. Parasim incinta clubului. Intram pe un drum cu prioritate. Shoferul conducea cu maxim 60 km/h. Cand sa intram intr-o intersectie putin mai mare, vad doua luminitze cum se apropiau cu viteza de noi. Inchid ochii! Aud scrashnet de rotzi! Cred ca-n doua secunde mi-am vazut aproape toata viatza. Mi-am vazut copilaria. Mi-am vazut chiar shi nashterea. Auzeam discutzii chiar shi de cand eram in burta mamei mele. Mi-am adus aminte pana shi ce am primit de Craciu cand aveam 3 ani. Totul s-a derulat in ochii mey inchishi. Simt cum mici cioburi imi ating obrazul shi tabla se indoaie inspre interior. Ushor imi intra-n piele si ma taia. Aud tzipetele tipei din stanga mea shi shoferul injurand de mama focului. Dintr-o data insa... nu mai aud nimic. Ma pierd shi ma ridic. Ne ridicam! Ne shtergem hainele de praf shi ieshim din mashina. Putem vedea mashina acum. Putem vedea mashinile! Amandoua ciocnite shi facute praf.
Dar stai asha! Parca ma vad... dar n-am cum din moment ce eu sunt aici, nu? Si tu eshti! Suntem totzi, mai putzin shoferul. Acesta iese din mashina. Il vedem ca-shi pune mainile-n cap. Probabil centura de sigurantza l-a salvat. Cade in genunchi shi plange. Prietena lui... era cu noi acum. Verifica shi in cealalta mashina daca ceilaltzi sunt bine. Shoferul celeilalte mashini shi pasagerul din dreapta... au fost destul de zguduitzi. Insa pot vorbi. Pe bancheta din spate zac cateva cutii de bere, o sticla de Alexandrion shi o sticla de Cola la 2 litrii bauta jumatate.
"Daniel!" aud ca prin vis... "Hai, Daniele..." se repeta vocea!
"Daniele, e verde!" shi deschid ochii! Plangeam! Eram la volanul mashinii, iar instructorul imi spunea sa merg pentru ca este verde. Ma roaga sa tragem undeva pe dreapta sa ma linishtesc shi ma intreaba ce am.
„Acum nu mai am nimic! Sunt bine! Bine ca shi ceilaltzi sunt bine... D-le instructor, eu nu mai pot continua scoala de shoferi. Nu-s pregatit!!!“ Ma dau jos din mashina. Deschid portbagaju... imi iau geaca shi plec mai departe fara a privi inapoi.
Din nefericire eu ramanand ultimul, ma ashez in partea dreapta, in spate a mashinii. Urasc locul din dreapta, fie el spate sau fatza. Insa de fiecare data cand am mers intr-un taxi q singura persoana la care am tzinut cu adevarat [se shtie ea], am preferat sa stau in dreapta. Nu shtiu daca a observat asta, shi nu shtiu nici daca shtia sau shtie de ce am faqt asta. Daca nu shtia, sau nu shi-a dat seama... a aflat probabil din acest blog.
Anyways... ma ashez in partea dreapta a mashinii. Eram patru persoane in spate, shoferul shi prietena lui in fatza. Parasim incinta clubului. Intram pe un drum cu prioritate. Shoferul conducea cu maxim 60 km/h. Cand sa intram intr-o intersectie putin mai mare, vad doua luminitze cum se apropiau cu viteza de noi. Inchid ochii! Aud scrashnet de rotzi! Cred ca-n doua secunde mi-am vazut aproape toata viatza. Mi-am vazut copilaria. Mi-am vazut chiar shi nashterea. Auzeam discutzii chiar shi de cand eram in burta mamei mele. Mi-am adus aminte pana shi ce am primit de Craciu cand aveam 3 ani. Totul s-a derulat in ochii mey inchishi. Simt cum mici cioburi imi ating obrazul shi tabla se indoaie inspre interior. Ushor imi intra-n piele si ma taia. Aud tzipetele tipei din stanga mea shi shoferul injurand de mama focului. Dintr-o data insa... nu mai aud nimic. Ma pierd shi ma ridic. Ne ridicam! Ne shtergem hainele de praf shi ieshim din mashina. Putem vedea mashina acum. Putem vedea mashinile! Amandoua ciocnite shi facute praf.
Dar stai asha! Parca ma vad... dar n-am cum din moment ce eu sunt aici, nu? Si tu eshti! Suntem totzi, mai putzin shoferul. Acesta iese din mashina. Il vedem ca-shi pune mainile-n cap. Probabil centura de sigurantza l-a salvat. Cade in genunchi shi plange. Prietena lui... era cu noi acum. Verifica shi in cealalta mashina daca ceilaltzi sunt bine. Shoferul celeilalte mashini shi pasagerul din dreapta... au fost destul de zguduitzi. Insa pot vorbi. Pe bancheta din spate zac cateva cutii de bere, o sticla de Alexandrion shi o sticla de Cola la 2 litrii bauta jumatate.
"Daniel!" aud ca prin vis... "Hai, Daniele..." se repeta vocea!
"Daniele, e verde!" shi deschid ochii! Plangeam! Eram la volanul mashinii, iar instructorul imi spunea sa merg pentru ca este verde. Ma roaga sa tragem undeva pe dreapta sa ma linishtesc shi ma intreaba ce am.
„Acum nu mai am nimic! Sunt bine! Bine ca shi ceilaltzi sunt bine... D-le instructor, eu nu mai pot continua scoala de shoferi. Nu-s pregatit!!!“ Ma dau jos din mashina. Deschid portbagaju... imi iau geaca shi plec mai departe fara a privi inapoi.
Se spune ca...
Se spune ca in vise nu poti muri niciodata! Dar cum se face ca in fiecare zi mai moare cate putin din noi? Romania! Ce gluma buna! Tara tuturor posibilitatilor. Tara unde rromii se simt ca la ei acasa, desi ei n-au o casa. Adapostul tuturor hotilor, violatorilor, pedofililor, etc. Mi-e scarba de tine, Romanie.
O tara unde coruptia este peste tot. In sectiile de politie, in parlament, etc. Daca stiu ceva? Stiu cte ceva, dar nu-s atoate-stiutor cum credeam. Din pacate sunt supus tacerii tocmai din frica de a nu pati ceva rau. Dar stai! In vise nu poti muri niciodata!
Dar cum se face ca in fiecare zi murim cate putin?
Romanul - mamifer biped, sclav al muncii ce se poate adapta rapid la orice mediu. In cele mai intalnite cazuri il gaseshti prin carciumi baindusi amaru', chiar daca are 2-3 copii acasa si un salariu de 350 RON. Uneori il vezi dormind prin parcuri, in statiile de metrou, duhnind a "levantzica", shi bine-ntzeles ca dushul de dimineatza lipseshte cu desavarshire. Din 3 in 5 zile mai trece shi el p-acasa la nevasta shi la copii, dar doar sa verifice daca nu cumva a fost parasit shi lasat balta.
Romanca - femela mamifer, tot bipeda, ce nashte pui vii pe care-i hraneshte cu lapte. Fie este o sclava a muncii, fie este o sclava a barbatului, intitulata in termenii de azi CAZNICA. Calca, spala, gateshte pentru ROMAN, shi mai are shi grija de copii. In cele mai multe cazuri este captiva in casa shi trebuie sa suporte injuriile ROMANULUI atunci cand i se scoala lui... palaria sa vina acasa pe cinshpe carari, sau chiar shi bataile acestuia.
In mare parte cam asta este viatza romanilor in Romania, aceasta tzara de care mi-e sila. Parca Dumnezeu a luat tot materialul genetic mai prost shi l-a plasat in Romania. In stilul asta... poate nepotzii nepotzilor noshtrii vor ajunge shi ei s-o duca mai bine, precum o duc cei din UE in zilele noastre. E nevoie de mai mult de 50 de ani pentru ca romanul sa fie educat.
Dimineatza... Metrou... Logic ca nu vine la 5-7 minute cum scrie in chestia aia data de METROREX, ci vine la 10 minute, ca d'eh... e mai romantic asha! Nu-mi place deloc cand sunt pipait prin metrou shi ma uit in spatele meu. Vad cate un mustacios zambind la mine crezand ca a pipait-o pe tipa din dreapta sau stanga mea. Numai pervershi shi obsedatzi peste tot. Mirosul de transpiratzie e ca Rexona 4 MEN! Persista 24/7.
Traficul? Nu mai vorbesc. Shi-au luat totzi gushterii mashini faine pt k are parintzii lor bani. Dar ei nu se gandesc cata p**a a supt ma'sa sau cu cine s-o fi culcat tac'su inainte sa ajunga mare director sau ma'sa mare directoare... Pe ei ii doare fix la bashchetzi de noi, cei care mergem q RATB-ul in nishte conditzii inumane. Dar e mai romantic asha. In RATB potzi tzine telefonul sau portofelul si intr-un seif. In mai putin de 10 secunde ar disparea ori telefonul sau portofelul, ori seiful cu totul. Ce naiba? Doar s-a furat un BANCOMAT...
Romanie... mi-e scarba de tine!
Dar in vise nu murim niciodata! Dar cu cershetorii aia care chiar mor de foame... cum ramane? Cum ramane cu parlamntarii carora noi - contribuabilii - le platim chirii in timp ce sunt peste 100 000 daca nu chiar peste 1 milion de copii care mor de foame? Cum ramane cu dreptatea?
DE CE NU POT SCHIMBA LUMEA asha cum mi-m dorit inca de mic? As vrea sa mor martir, dar nu se poate. Sunt inca un purice infect pe acest caine puricos numit Romania.
Romania te urasc!
Dar in vise nu putem muri niciodata... dar eu pentru tine am murit deja, sau tu pentru mine! Intzelegi tu! TE URASC!!!
O tara unde coruptia este peste tot. In sectiile de politie, in parlament, etc. Daca stiu ceva? Stiu cte ceva, dar nu-s atoate-stiutor cum credeam. Din pacate sunt supus tacerii tocmai din frica de a nu pati ceva rau. Dar stai! In vise nu poti muri niciodata!
Dar cum se face ca in fiecare zi murim cate putin?
Romanul - mamifer biped, sclav al muncii ce se poate adapta rapid la orice mediu. In cele mai intalnite cazuri il gaseshti prin carciumi baindusi amaru', chiar daca are 2-3 copii acasa si un salariu de 350 RON. Uneori il vezi dormind prin parcuri, in statiile de metrou, duhnind a "levantzica", shi bine-ntzeles ca dushul de dimineatza lipseshte cu desavarshire. Din 3 in 5 zile mai trece shi el p-acasa la nevasta shi la copii, dar doar sa verifice daca nu cumva a fost parasit shi lasat balta.
Romanca - femela mamifer, tot bipeda, ce nashte pui vii pe care-i hraneshte cu lapte. Fie este o sclava a muncii, fie este o sclava a barbatului, intitulata in termenii de azi CAZNICA. Calca, spala, gateshte pentru ROMAN, shi mai are shi grija de copii. In cele mai multe cazuri este captiva in casa shi trebuie sa suporte injuriile ROMANULUI atunci cand i se scoala lui... palaria sa vina acasa pe cinshpe carari, sau chiar shi bataile acestuia.
In mare parte cam asta este viatza romanilor in Romania, aceasta tzara de care mi-e sila. Parca Dumnezeu a luat tot materialul genetic mai prost shi l-a plasat in Romania. In stilul asta... poate nepotzii nepotzilor noshtrii vor ajunge shi ei s-o duca mai bine, precum o duc cei din UE in zilele noastre. E nevoie de mai mult de 50 de ani pentru ca romanul sa fie educat.
Dimineatza... Metrou... Logic ca nu vine la 5-7 minute cum scrie in chestia aia data de METROREX, ci vine la 10 minute, ca d'eh... e mai romantic asha! Nu-mi place deloc cand sunt pipait prin metrou shi ma uit in spatele meu. Vad cate un mustacios zambind la mine crezand ca a pipait-o pe tipa din dreapta sau stanga mea. Numai pervershi shi obsedatzi peste tot. Mirosul de transpiratzie e ca Rexona 4 MEN! Persista 24/7.
Traficul? Nu mai vorbesc. Shi-au luat totzi gushterii mashini faine pt k are parintzii lor bani. Dar ei nu se gandesc cata p**a a supt ma'sa sau cu cine s-o fi culcat tac'su inainte sa ajunga mare director sau ma'sa mare directoare... Pe ei ii doare fix la bashchetzi de noi, cei care mergem q RATB-ul in nishte conditzii inumane. Dar e mai romantic asha. In RATB potzi tzine telefonul sau portofelul si intr-un seif. In mai putin de 10 secunde ar disparea ori telefonul sau portofelul, ori seiful cu totul. Ce naiba? Doar s-a furat un BANCOMAT...
Romanie... mi-e scarba de tine!
Dar in vise nu murim niciodata! Dar cu cershetorii aia care chiar mor de foame... cum ramane? Cum ramane cu parlamntarii carora noi - contribuabilii - le platim chirii in timp ce sunt peste 100 000 daca nu chiar peste 1 milion de copii care mor de foame? Cum ramane cu dreptatea?
DE CE NU POT SCHIMBA LUMEA asha cum mi-m dorit inca de mic? As vrea sa mor martir, dar nu se poate. Sunt inca un purice infect pe acest caine puricos numit Romania.
Romania te urasc!
Dar in vise nu putem muri niciodata... dar eu pentru tine am murit deja, sau tu pentru mine! Intzelegi tu! TE URASC!!!
Pierduta printre rafturi...
Si uite asha ma aflam eu in paradisul cartilor la Targul International Gaudeamus, editia a XIV-a. Stateam si asteptam pe raft. Nu aveam unde sa fug. In stanga aveam carti, in dreapta aveam carti.
Din cand in cand ma mai lua cineva in mana shi singurul lucru care-mi venea in minte era cuvantul "acarieni". Nu-mi place sa ma pipaie orsicine. Am anumite principii... In fine!
Atunci a aparut el. Dupa atingere mi-am dat seama ca el este alesul. A fost atat de gentil cu mine... M-a luat acasa si a aprins veioza. M-a lasat putin sa astept. Si-a facut apoi o cana cu ceai si si-a aprins pipa. Nu era batran, dar probabil ca-i placea gustul tutunului fumat din pipa. Este o alta senzatie. A stins rapid pipa, deoarece nu vroia sa ma deranjeze.
Apoi a inceput sa ma atinga usor si sa ma "devoreze"... pagina cu pagina.
Voi ce credeatzi, perversilor?
Din cand in cand ma mai lua cineva in mana shi singurul lucru care-mi venea in minte era cuvantul "acarieni". Nu-mi place sa ma pipaie orsicine. Am anumite principii... In fine!
Atunci a aparut el. Dupa atingere mi-am dat seama ca el este alesul. A fost atat de gentil cu mine... M-a luat acasa si a aprins veioza. M-a lasat putin sa astept. Si-a facut apoi o cana cu ceai si si-a aprins pipa. Nu era batran, dar probabil ca-i placea gustul tutunului fumat din pipa. Este o alta senzatie. A stins rapid pipa, deoarece nu vroia sa ma deranjeze.
Apoi a inceput sa ma atinga usor si sa ma "devoreze"... pagina cu pagina.
Voi ce credeatzi, perversilor?
Te am... sau te-am avut?
Te am pe tine, suflet trist ce rataceshti cu mine,
Te am in sufletul meu trist, te am shi-mi ceri iubire!
Dar cum poti tu sa-mi ceri acum ceva ce-i imposibil
Sa-ti daruiesc. Voi refuza sa stau umil
Parca ash fi fortzat, de fortza ce candva m-a atras
Ca un satelit mai apoi pe langa tine-am gravitat,
Dar sa recunoashtem... S-a terminat!
Am fost doua suflete triste ce ne iubeam candva,
Am fost odata, nu demult am fost altcineva!
Nu-mi spuneai tu ce sa fac, dar totushi ma schimbai...
Nu era bine, dar ti-ai dat seama ca gresheai!
Prefer sa mergem pe acelashi drum,
Dar sa mergem separat...
Ca-ci totul acum este scrum...
Sau oare ai uitat?
Dar imi spui "Stai!"... Ma mai sarutzi o data,
Eu plang, tu plangi, noi plangem... Mai saruta-ma o data!
Shi totushi nu-mi dai drumul shi nu ma lashi sa plec...
Dar plec de data asta, plec! Shi nu ma mai intorc,
A fost doar o data, o shansa de noroc!
Miza era prea mare, dar totushi am plusat...
Ceea ce n-am luat amandoi in calcul e...
Ca VIATZA a trishat!
Pacat!
Tu stai pe loc cu ochii lacrimand!
Dar eu-mi continui drumul, de dragoste flamand!
Dar dragostea exista? Sau este un pamflet?
Nu mai privesc in urma, al meu drag-fost-suflet!
Aud chemarea ei... Dar cine este ea?
Te voi rani mai mult daca numele ei ti-l voi divulga...
Sa ramanem pe acelashi drum, acum ar fi inutil...
Nu ma uit in urma... este deja prea tarziu!
Ce explicatzie sa-ti mai dau? "Raman, dar plec de maine?"
Sau "Plec, dar stai cu mine!" crezi c-ar suna mai bine?
Ma strigi... Ma striga... Ma strigatzi!
TACI!
E o linishte deplina!
Caci sufletul meu este gol,
Dar cauta lumina!
Te am in sufletul meu trist, te am shi-mi ceri iubire!
Dar cum poti tu sa-mi ceri acum ceva ce-i imposibil
Sa-ti daruiesc. Voi refuza sa stau umil
Parca ash fi fortzat, de fortza ce candva m-a atras
Ca un satelit mai apoi pe langa tine-am gravitat,
Dar sa recunoashtem... S-a terminat!
Am fost doua suflete triste ce ne iubeam candva,
Am fost odata, nu demult am fost altcineva!
Nu-mi spuneai tu ce sa fac, dar totushi ma schimbai...
Nu era bine, dar ti-ai dat seama ca gresheai!
Prefer sa mergem pe acelashi drum,
Dar sa mergem separat...
Ca-ci totul acum este scrum...
Sau oare ai uitat?
Dar imi spui "Stai!"... Ma mai sarutzi o data,
Eu plang, tu plangi, noi plangem... Mai saruta-ma o data!
Shi totushi nu-mi dai drumul shi nu ma lashi sa plec...
Dar plec de data asta, plec! Shi nu ma mai intorc,
A fost doar o data, o shansa de noroc!
Miza era prea mare, dar totushi am plusat...
Ceea ce n-am luat amandoi in calcul e...
Ca VIATZA a trishat!
Pacat!
Tu stai pe loc cu ochii lacrimand!
Dar eu-mi continui drumul, de dragoste flamand!
Dar dragostea exista? Sau este un pamflet?
Nu mai privesc in urma, al meu drag-fost-suflet!
Aud chemarea ei... Dar cine este ea?
Te voi rani mai mult daca numele ei ti-l voi divulga...
Sa ramanem pe acelashi drum, acum ar fi inutil...
Nu ma uit in urma... este deja prea tarziu!
Ce explicatzie sa-ti mai dau? "Raman, dar plec de maine?"
Sau "Plec, dar stai cu mine!" crezi c-ar suna mai bine?
Ma strigi... Ma striga... Ma strigatzi!
TACI!
E o linishte deplina!
Caci sufletul meu este gol,
Dar cauta lumina!
Tot ceea ce ne uneste este...
... doar pamantul pe care calcam shi cerul care este deasupra noastra.
Aceasta fraza banala am scris-o intr-un blog entry al unei poveshti de dragoste scrise de mine... shi abia acum realizez cata dreptate am avut. Intrebarea mea este: UNDE ESHTI TU ACUM? Nu shtii ca te caut? Daca voi obosi sa te caut shi voi baga de seama ca ai trecut pe langa mine ca un murmur al apei de izvor...
Te vei topi apoi in umbra ca un fulg in palma mea iarna, iar cand voi vrea sa te strig... va fi prea tarziu! Vei fi o umbra picatura de apa!
Aceasta fraza banala am scris-o intr-un blog entry al unei poveshti de dragoste scrise de mine... shi abia acum realizez cata dreptate am avut. Intrebarea mea este: UNDE ESHTI TU ACUM? Nu shtii ca te caut? Daca voi obosi sa te caut shi voi baga de seama ca ai trecut pe langa mine ca un murmur al apei de izvor...
Te vei topi apoi in umbra ca un fulg in palma mea iarna, iar cand voi vrea sa te strig... va fi prea tarziu! Vei fi o umbra picatura de apa!
Binecuvantarea preotului
Acum doua saptamani cred - m-am intalnit iarashi cu nebunul de J.D. sa aflu ce a mai facut. Shtiu ca nu am mai avut timp pentru prieteni, dar chiar am fost foarte ocupat. Ne intalnim la Universitate shi urcam sus in Laptarie sa discutam la o sticla cu Sprite. Nu mai beau, pentru ca nu-mi face bine la stomac.
Asha incepe J.D. sa-mi spuna iarashi o poveste de-a lui, pe care eram destul de interesat s-o ascult.
„Se facea ca ieshisem intr-o seara de la munca...“ incepe J.D. „si cum sunt eu mai nebun de obicei, shtii ca ma grabesc, fac maraton shi slalom printre oameni cand ies din metrou! Cobor la Unirii, venind dinspre Eroilor. Ajung la scarile rulante, shi acolo, nush cum de m-am uitat in partea stanga a mea, chiar inainte sa pun piciorul pe prima treapta. Era un domn mai invarsta, imbracat tot in negru. Il intreb daca sa-l ajut, shi imi spune ca da. Ii dau bratzul shi coboram amandoi scara rulanta...
Imi multumeshte shi am crezut ca scap, deoarece sunt un tip cu pacate multe, shi cred ca am frica de Dumnezeu. Cand colo, ce sa vad? Batranul preot se tinea dupa mine. Asha ca l-am intrebat de cand e in slujba Domnului. Mi-a zis ca are 84 de ani, shi se tinea destul de bine pentru varsta lui. Era in slujba Domnului de peste 60 de ani. Trebuia sa ajunga la nush ce spital, iar cum nu shtiam, am sunat pe cineva cere shtia. L-am indrumat cum am putut. Ne suim in metrou la Unirii in ultimul vagon. Parintele ia un loc, iar eu langa el. In stanga-l aveam pe Parinte, iar in dreapta aveam un betiv. POate fac o basfemie, dar m-am simtit ca Iisus intre cei doi hoti rastigniti. Parintele ar fi fost cel care s-a cait, iar betivul ar fi fost celalalt. Toti se uitau cam urat la mine, dar nush de ce. Poate pt ca vorbeam cu un parinte... sau nush din ce motive. Probabil pt felul in care eram imbracat? Tzinuta mea ca-n fiecare zi: pantaloni largi, hanorac cu gluga neaparat, mp3-playerul shi cashtile mele imense la vedere... sau de ce oare?
Parintele coboara la P-ta Victoriei. Imi dau shapca jos din cap, ii pup mana shi-i spun un „Sarut mana, Parinte!“. Parintele ma binecuvanteaza si-shi vede mai departe de drum. Ma ridic shi plec din acel vagon, deoarece totzi se uitau la mn k la mashini straine.
Inainte sa ajung aksa, ma gandesc sa dau biencuvantarea mea tatalui shi mamei mele. Din pacate nu am reushit decat sa-i dau binecuvantarea tatalui meu. Atunci cand am ajuns acasa, am dat noroc cu el. Mama facea baie, iar cand a ieshit am uitat s-o pup, ca sa-i dau shi ei binecuvantarea mea.
Probabil d-aia ne tot certam in ultima vreama.
Nu asta m-a marcat, ci faptul ca pe parinte il chema exact ca pe mine, shi mi-am adus aminte ca in clasa a XII-a am vrut sa ma alatur shi eu Domnului, dar am apucat-o pe cai greshite. Nu ar fi tarziu cred sa ma intorc la El, dar mi-ar fi prea rushine cu ceea ce am faqt pana acum.“
Asha incepe J.D. sa-mi spuna iarashi o poveste de-a lui, pe care eram destul de interesat s-o ascult.
„Se facea ca ieshisem intr-o seara de la munca...“ incepe J.D. „si cum sunt eu mai nebun de obicei, shtii ca ma grabesc, fac maraton shi slalom printre oameni cand ies din metrou! Cobor la Unirii, venind dinspre Eroilor. Ajung la scarile rulante, shi acolo, nush cum de m-am uitat in partea stanga a mea, chiar inainte sa pun piciorul pe prima treapta. Era un domn mai invarsta, imbracat tot in negru. Il intreb daca sa-l ajut, shi imi spune ca da. Ii dau bratzul shi coboram amandoi scara rulanta...
Imi multumeshte shi am crezut ca scap, deoarece sunt un tip cu pacate multe, shi cred ca am frica de Dumnezeu. Cand colo, ce sa vad? Batranul preot se tinea dupa mine. Asha ca l-am intrebat de cand e in slujba Domnului. Mi-a zis ca are 84 de ani, shi se tinea destul de bine pentru varsta lui. Era in slujba Domnului de peste 60 de ani. Trebuia sa ajunga la nush ce spital, iar cum nu shtiam, am sunat pe cineva cere shtia. L-am indrumat cum am putut. Ne suim in metrou la Unirii in ultimul vagon. Parintele ia un loc, iar eu langa el. In stanga-l aveam pe Parinte, iar in dreapta aveam un betiv. POate fac o basfemie, dar m-am simtit ca Iisus intre cei doi hoti rastigniti. Parintele ar fi fost cel care s-a cait, iar betivul ar fi fost celalalt. Toti se uitau cam urat la mine, dar nush de ce. Poate pt ca vorbeam cu un parinte... sau nush din ce motive. Probabil pt felul in care eram imbracat? Tzinuta mea ca-n fiecare zi: pantaloni largi, hanorac cu gluga neaparat, mp3-playerul shi cashtile mele imense la vedere... sau de ce oare?
Parintele coboara la P-ta Victoriei. Imi dau shapca jos din cap, ii pup mana shi-i spun un „Sarut mana, Parinte!“. Parintele ma binecuvanteaza si-shi vede mai departe de drum. Ma ridic shi plec din acel vagon, deoarece totzi se uitau la mn k la mashini straine.
Inainte sa ajung aksa, ma gandesc sa dau biencuvantarea mea tatalui shi mamei mele. Din pacate nu am reushit decat sa-i dau binecuvantarea tatalui meu. Atunci cand am ajuns acasa, am dat noroc cu el. Mama facea baie, iar cand a ieshit am uitat s-o pup, ca sa-i dau shi ei binecuvantarea mea.
Probabil d-aia ne tot certam in ultima vreama.
Nu asta m-a marcat, ci faptul ca pe parinte il chema exact ca pe mine, shi mi-am adus aminte ca in clasa a XII-a am vrut sa ma alatur shi eu Domnului, dar am apucat-o pe cai greshite. Nu ar fi tarziu cred sa ma intorc la El, dar mi-ar fi prea rushine cu ceea ce am faqt pana acum.“
Bila de bowling
Astazi am ales sa ma destind nitzel servind o cafea cu o persoana draga mie. Am varsat una dintre cafele dar asta e partea a doua. Apoi am fost prin Mall sa "ne dam la fitze" shi noi. De foarte mult timp vroiam sa joc bowling, asha ca astazi mi-am satisfacut un mic moft, chiar daca am ramas mai apoi lefter, a meritat.
Mi-a luat ceva timp pana sa ma prind cam care este treaba q jocul, dar a fost OK. Pt un incepator a fost bine. Pacat ca Beatrice, prietena mea cu care eram nu se prea pricepea. Dar ne-am distrat amandoi razand copios la aruncarile jalnice spre popice. Acum insa voi inventa o poveste deoarece am iarashi nishte transpiratzie (inspiratzie) de a scrie.
Sa ne inchipuim o mica intamplare la bowling. Doua personaje, sau chiar doar unul singur. Vrea sa joace bowling. Se duce sa-shi aleaga o bila. Cand sa introduca degetul mare insa este intepat de un ac sau o pioneza. Rapid prin intepatura apare shi sangele curgand. Pe marginea gaurii respective un biletzel, pe care acea persoana care s-a intzepat l-a scos atunci cand a scos degetul mare cel intzepat din gaura speciala pentru degetul mare. Pe biletzel sa gaseshti o fraza de genul: "Tocmai ai fost infectat cu HIV! Felicitari!".
De ce anume zic asta? De ce anume am inventat o asemenea poveste sumbra?
Pentru ca acum cativa ani citisem pe net o poveste care tot circula. Se spune ca multzi oameni s-au intepat asezandu-se pe pioneze in bancile din parcuri sau in mijloacele de transport in comun. La bancomate cand sa introduca cardul sau alte chestii de genul asta. De fiecare data se gasea cate un bilet cu un mesaj ca cel de mai sus.
Fitzi precautzi deci. Nu vreau sa bag frica-n voi... dar Doamne fereshte! Se poate intampla...
Ganditzi-va numai! Doar atat va cer. Acum va las sa comentatzi shi sa despicatzi acest blog in cate partzi vretzi voi!
Mi-a luat ceva timp pana sa ma prind cam care este treaba q jocul, dar a fost OK. Pt un incepator a fost bine. Pacat ca Beatrice, prietena mea cu care eram nu se prea pricepea. Dar ne-am distrat amandoi razand copios la aruncarile jalnice spre popice. Acum insa voi inventa o poveste deoarece am iarashi nishte transpiratzie (inspiratzie) de a scrie.
Sa ne inchipuim o mica intamplare la bowling. Doua personaje, sau chiar doar unul singur. Vrea sa joace bowling. Se duce sa-shi aleaga o bila. Cand sa introduca degetul mare insa este intepat de un ac sau o pioneza. Rapid prin intepatura apare shi sangele curgand. Pe marginea gaurii respective un biletzel, pe care acea persoana care s-a intzepat l-a scos atunci cand a scos degetul mare cel intzepat din gaura speciala pentru degetul mare. Pe biletzel sa gaseshti o fraza de genul: "Tocmai ai fost infectat cu HIV! Felicitari!".
De ce anume zic asta? De ce anume am inventat o asemenea poveste sumbra?
Pentru ca acum cativa ani citisem pe net o poveste care tot circula. Se spune ca multzi oameni s-au intepat asezandu-se pe pioneze in bancile din parcuri sau in mijloacele de transport in comun. La bancomate cand sa introduca cardul sau alte chestii de genul asta. De fiecare data se gasea cate un bilet cu un mesaj ca cel de mai sus.
Fitzi precautzi deci. Nu vreau sa bag frica-n voi... dar Doamne fereshte! Se poate intampla...
Ganditzi-va numai! Doar atat va cer. Acum va las sa comentatzi shi sa despicatzi acest blog in cate partzi vretzi voi!
Unele lucruri...
Stau shi ma holbez la aceleashi taste-n fiecare zi. Simt ca ma indepartez de voi din ce in ce mai mult. De voi, de prieteni, de familie. Simt ca-mi creez singur lumea pe care mi-o doresc. Eu... acelashi tip tipicar ca pana acum. Fara idiotzi care asculta manele in troleibus la telefoanele lor de ultima ora, fara punkeri la Universitate, fara dobitoci la volan samd.
Asta este lumea mea acum! O lume unde totul este roz-bombon. O lume unde tu nu exishti inca pentru ca inca nu te-am creat. Am renuntzat insa la acea idee ca tu sa fii roshcata cu ochii verzi sau albashtrii. Imi potzi multzumi mai tarziu, sau poate niciodata.
Daca treci pe langa mine? Daca trec pe langa tine shi nu ne dam seama ca... Dar lasa asta acum! Sa nu ne gandim la asta.
Unele lucruri sunt facute sa nu fie descoperite niciodata!
Asta este lumea mea acum! O lume unde totul este roz-bombon. O lume unde tu nu exishti inca pentru ca inca nu te-am creat. Am renuntzat insa la acea idee ca tu sa fii roshcata cu ochii verzi sau albashtrii. Imi potzi multzumi mai tarziu, sau poate niciodata.
Daca treci pe langa mine? Daca trec pe langa tine shi nu ne dam seama ca... Dar lasa asta acum! Sa nu ne gandim la asta.
Unele lucruri sunt facute sa nu fie descoperite niciodata!
Intr-o seara candva...
E noapte, iar eu stau shi dardai pe-o banca in parc. Nu shtiu ce caut acolo, dar stau de cateva ore bune shi parca ashtept sa se intample ceva. In ashteptarea aceea shi-n acea linishte deplina, simt ca ma bate cineva pe umar. Cand ma intorc observ o batranica. Ma intreaba daca se poate asheza langa mine.
Deshi erau multe banci libere i-am spus ca se poate asheza langa mine. Nu era o femeie prea instarita dupa felul in care era imbracata, dar... nu conta pentru mine. Nu era nici prea vorbareatza, dar totushi ma intreba daca n-am cumva ceva de mancare. Scot din ghiozdan cativa biscuitzi ce zaceau intr-un pachet desfacut de mai bine de o saptamana. O servesc pe batranica shi mananc shi eu, ca sa nu creada ca sunt otravitzi sau mai shtiu eu ce.
„Multumesc, tinere!“
„Cu placere!“
Urmeaza un moment de tacere timp in care batranica-shi savureaza biscuitzii. Nu mi-era prea foame. Doar mi-era frig. Observand asta, batranica-mi pune shalul ei pe umeri.
„Dar dvs nu va este frig?“
„Lasa maica! Eu am indurat multe la viatza mea. Un pic de frig nu ma omoara pe mine!“
Insistam sa-i dau shalul inapoi, dar batranica a insistat la randu-i sa tzin shalul atata timp cat ma voi incalzi. Shi intr-adevar tzinea foarte cald.
„Dar ceva de baut ai cumva? Shi nu ma refer la bauturi alcoolice! “
Din pacate nu aveam, dar m-am ridicat de pe banca shi m-am deplasat cativa metrii pentru a umple o sticla cu apa. Apoi i-am dat danshii sa bea dupa care am baut shi eu.
Dupa aceea batranica devenise mai vorbareatza.
„O noapte frumoasa, nu-i asha? Senina! Potzi vedea toate stelele. “
Eu doar aprobam din cand in cand.
Din vorba-n vorba, ajunsese sa-mi spuna:
„Pentru ca ai facut atatea lucruri bune, eshti iertat fiule! Acum du-te shi bucura-te! Ai trait o viatza mizera, dar toate astea n-au fost in zadar. Bucura-te caci de acum inainte va fi mult mai bine!“, shi disparuse fara urma.
Mi-era somn. Foarte somn. Nu aveam de gand sa iau in seama vorbele unei batrane senile. Imi trag ghiozdanul sub cap shi inchid ochii. Nu mai mi-e frig, dar nici cald nu-mi e! E bine! Acum ma simt impacat cu mine.
Nu tu shal, nu tu batranica... nu tu nimic! Doar intuneric shi... lumina!
Deshi erau multe banci libere i-am spus ca se poate asheza langa mine. Nu era o femeie prea instarita dupa felul in care era imbracata, dar... nu conta pentru mine. Nu era nici prea vorbareatza, dar totushi ma intreba daca n-am cumva ceva de mancare. Scot din ghiozdan cativa biscuitzi ce zaceau intr-un pachet desfacut de mai bine de o saptamana. O servesc pe batranica shi mananc shi eu, ca sa nu creada ca sunt otravitzi sau mai shtiu eu ce.
„Multumesc, tinere!“
„Cu placere!“
Urmeaza un moment de tacere timp in care batranica-shi savureaza biscuitzii. Nu mi-era prea foame. Doar mi-era frig. Observand asta, batranica-mi pune shalul ei pe umeri.
„Dar dvs nu va este frig?“
„Lasa maica! Eu am indurat multe la viatza mea. Un pic de frig nu ma omoara pe mine!“
Insistam sa-i dau shalul inapoi, dar batranica a insistat la randu-i sa tzin shalul atata timp cat ma voi incalzi. Shi intr-adevar tzinea foarte cald.
„Dar ceva de baut ai cumva? Shi nu ma refer la bauturi alcoolice! “
Din pacate nu aveam, dar m-am ridicat de pe banca shi m-am deplasat cativa metrii pentru a umple o sticla cu apa. Apoi i-am dat danshii sa bea dupa care am baut shi eu.
Dupa aceea batranica devenise mai vorbareatza.
„O noapte frumoasa, nu-i asha? Senina! Potzi vedea toate stelele. “
Eu doar aprobam din cand in cand.
Din vorba-n vorba, ajunsese sa-mi spuna:
„Pentru ca ai facut atatea lucruri bune, eshti iertat fiule! Acum du-te shi bucura-te! Ai trait o viatza mizera, dar toate astea n-au fost in zadar. Bucura-te caci de acum inainte va fi mult mai bine!“, shi disparuse fara urma.
Mi-era somn. Foarte somn. Nu aveam de gand sa iau in seama vorbele unei batrane senile. Imi trag ghiozdanul sub cap shi inchid ochii. Nu mai mi-e frig, dar nici cald nu-mi e! E bine! Acum ma simt impacat cu mine.
Nu tu shal, nu tu batranica... nu tu nimic! Doar intuneric shi... lumina!
Shape of things...
The Shape of Things (Forma lucrurilor), un text de dramaturgul american Neil LaBute, şi-a găsit o excelentă interpretare. In regia lui Vlad Massaci şi a actorilor, tineri ca şi dramaturgul, Mihaela Sarbu, Vlad Zamfirescu, Andreea Bibiri şi Şerban Pavlu. Dacă primii doi sunt programaţi să se schimbe, ceilalţi răman cam aşa cum sunt, el dur şi fără nuanţe, ea timidă şi semiinocentă.
Cam asha suna prezentarea piesei respective. Oricum eu vreau sa accentuez cu totul shi cu totul alta. In aceasta piesa, ca shi-n viatza de zi cu zi, este vizat ca victima barbatul. Un tip tocilar ce are 2 slujbe pentru a-shi plati facultatea... un tip ce-shi roade unghiile... un tip care poarta aceeashi geaca de mai bine de 2 ani... un tip plinutz shi cam neingrijit... pana o cunoashte pe ea.
Se intampla intr-o seara la muzeu cand el se pregatea sa faca inchiderea. Ea, o studenta la arte plastice daca-mi aduc aminte... deseneaza cu un spray [face un graffitti] pe o statuie care in viziunea ei nu reprezenta realitatea... Nu vreau sa spun ce anume deseneaza cu acel spray. Din ipul timid care este el, ajunge sa... dar o sa vedetzi voi.
O intreaba daca poate s-o sune, iar la raspunsul afirmativ, ea-i scrie cu spray-ul pe geaca numarul ei de telefon. Ajung sa se intalneascaq de multe ori shi cu ajutorul poate a clipelor de placere ajunge sa-l transforme treptat dar sigur in altcineva.
Nu-shi mai roade unghiile. Ishi cumpara haine shi... chiar merge la sala.
La un moment dat se intalneshte cu prietena celui mai bun prieten al lui in par shi cei doi se saruta, deoarece ea-l considera mult mai atragator acum decat inainte. Shi inainte il considera atragator, dar nu ca acum. El ajunge sa aibe diferite aventuri despre care scria in jurnalul lui.
Probabil ca sa se razbune, actuala prietena a tipului se saruta cu cel mai bun prieten al lui. Ne lasa sa ne gandim daca nu cumva s-a intamplat shi mai mult intre cei doi...
La sfarsit, dupa aceasta transformare aflam adevarul crunt, sau mai bine spus, EL afla adevarul crunt. Ea de fapt se folosise de el. EL era lucrarea ei de licentza sau de diploma. Shi in acea seara el o ceruse pe ea in casatorie. Din nefericire este refuzat shi afla adevarul...
Un adevar crud... care doare! Pe fundal ni se arata nishte poze cu adevaratul EL, shi evolutia schimbarilor... Intr-adevar remarcabil, dar orice barbat poate face asta shi fara ajutorul unei femei.
Acum revenim cu picioarele pe pamant shi spun ca se intampla asha ceva shi-n zilele noastre/. Femeile se joaca cu noi shi cu mintea noastra, pana cand intr-o zi realizam ca de fapt am fost mintzitzi shi/sau folositzi. Inca va mai intrebatzi de ce urasc femeile? Deoarece am trecut prin asha ceva de cateva ori... Cateva ori + mai multe ori! Ceea ce inseamna ca degeaba m-am fript cu ciorba ca-n iaurt tot n-am suflat, pana-ntr-o zi cand am ajuns sa devin spaima anumitor femei... se shtiu ele!
Doar cateva vorbe pentru ele: "Feritzi-va de mine cum se fereshte dracu' de tamaie!"...
Cam asha suna prezentarea piesei respective. Oricum eu vreau sa accentuez cu totul shi cu totul alta. In aceasta piesa, ca shi-n viatza de zi cu zi, este vizat ca victima barbatul. Un tip tocilar ce are 2 slujbe pentru a-shi plati facultatea... un tip ce-shi roade unghiile... un tip care poarta aceeashi geaca de mai bine de 2 ani... un tip plinutz shi cam neingrijit... pana o cunoashte pe ea.
Se intampla intr-o seara la muzeu cand el se pregatea sa faca inchiderea. Ea, o studenta la arte plastice daca-mi aduc aminte... deseneaza cu un spray [face un graffitti] pe o statuie care in viziunea ei nu reprezenta realitatea... Nu vreau sa spun ce anume deseneaza cu acel spray. Din ipul timid care este el, ajunge sa... dar o sa vedetzi voi.
O intreaba daca poate s-o sune, iar la raspunsul afirmativ, ea-i scrie cu spray-ul pe geaca numarul ei de telefon. Ajung sa se intalneascaq de multe ori shi cu ajutorul poate a clipelor de placere ajunge sa-l transforme treptat dar sigur in altcineva.
Nu-shi mai roade unghiile. Ishi cumpara haine shi... chiar merge la sala.
La un moment dat se intalneshte cu prietena celui mai bun prieten al lui in par shi cei doi se saruta, deoarece ea-l considera mult mai atragator acum decat inainte. Shi inainte il considera atragator, dar nu ca acum. El ajunge sa aibe diferite aventuri despre care scria in jurnalul lui.
Probabil ca sa se razbune, actuala prietena a tipului se saruta cu cel mai bun prieten al lui. Ne lasa sa ne gandim daca nu cumva s-a intamplat shi mai mult intre cei doi...
La sfarsit, dupa aceasta transformare aflam adevarul crunt, sau mai bine spus, EL afla adevarul crunt. Ea de fapt se folosise de el. EL era lucrarea ei de licentza sau de diploma. Shi in acea seara el o ceruse pe ea in casatorie. Din nefericire este refuzat shi afla adevarul...
Un adevar crud... care doare! Pe fundal ni se arata nishte poze cu adevaratul EL, shi evolutia schimbarilor... Intr-adevar remarcabil, dar orice barbat poate face asta shi fara ajutorul unei femei.
Acum revenim cu picioarele pe pamant shi spun ca se intampla asha ceva shi-n zilele noastre/. Femeile se joaca cu noi shi cu mintea noastra, pana cand intr-o zi realizam ca de fapt am fost mintzitzi shi/sau folositzi. Inca va mai intrebatzi de ce urasc femeile? Deoarece am trecut prin asha ceva de cateva ori... Cateva ori + mai multe ori! Ceea ce inseamna ca degeaba m-am fript cu ciorba ca-n iaurt tot n-am suflat, pana-ntr-o zi cand am ajuns sa devin spaima anumitor femei... se shtiu ele!
Doar cateva vorbe pentru ele: "Feritzi-va de mine cum se fereshte dracu' de tamaie!"...
Bunul samaritean...?
Inca una din patzaniile mele cu J.D., acum ceva timp in urma. Acest J.D. mi-a fost ca un tata atunci cand tata era plekt in cursa, iar cum tata este plekt mai mereu... Shi el a contribuit la maturitatea sau imaturitatea mea.
Ies intr-o seara cu J.D. la o bere in acelashi club Cool Cat 13 din Bucureshti. Muzica este pur shi simplu adorabila. Drum'n'bass all night long. Ne ashezam la o masa sus, la etaj, shi comandam 2 beri. Dragutza tipa care ne-a servit, dar J.D.-mi raspunde ca pt el este deja veche. Zambesc finutz. Inainte sa-mi povesteasca ceea ce am sa va povestesc eu, m-a intrebat daca am mancat. Nu mancasem de la ora 17 de cand am ajuns acasa, iar apoi am plekt cu treburi. A rugat-o frumos pe chelneritza sa se duca pana la Fornetti-ul care da-n Lipscani sa cumpere 4 Pontino. Pt k il cunoshtea shi probabil ca exista un oarecare respect fatza de J.D., d-soara s-a dus, bine-ntzeles ca J.D. i-a dat mai multzi bani shi i-a spus sa pastreze ea restul.
Pana sa vina d-soara am baut deja berea, deoarece mi-era o sete... Nici nu va inchipuitzi. Mai comanda doua beri apoi imi spune sa mananc shi sa-l ascult.
"Este vorba despre „Bunul samaritean“..." incepe J.D. a-mi povesti, dar eu-l intrerup spunandu-mi ca shtiu parabola. M-a asigurat ca n-o shtiu pe aceasta... shi a continuat. [incepand cu urmatoarele randuri nu voi mai pune liniutze de dialog sau ghilimele. va las sa va inchipuitzi cine spune shi ce spune shi de ce spune. succes!]
Nu este vorba despre un bun samaritean la propriu, ci de fapt este vorba despre un mic tradator. Te intrebi cum poate fi un turnator un bun samaritean? Bunului samaritean ii vom spune B. iar tipului in cauza ii vom spune EL. Va exista shi o EA in aceasta poveste din care sper sa intzelegi ceva... Erau impreuna de doi ani, dar se cunoshteau d mai mult timp. S-au iubit... se iubeau shi aveau sa se iubeasca... cred!
Se spune ca dragostea dureaza 3 ani, dar este doar o simpla teorie, nu-i asha? Taci shi nu-mi raspunde. Tu doar asculta, mananca, mai ia o gura de bere shi din cand in cand da din cap sa-mi dau seama ca n-ai adormit.
Dupa trei ani se instaleaza monotonia shi obisnuintza. EL nu vroia s-o mai vada atat de des, probabil din cauza muncii, fiind obosit dupa ce depunea atata efort la munca. Shi ea lucra in schimburi chiar.
Intr-una din zile el devine infidel. Nu devine infidel peste noapte, ce-i drept. Tot flirta cu una din colegele de munca shi cum vazu ca-i merge avansurile a continuat. Au ieshit la o cafea dupa munca shi au vorbit. Se simtzeau bine impreuna, chiar daca a doua EA shtia ca EL este implikt intr-o relatzie. Uite asha s-au vazut o data, s-au vazut de doua ori, s-au vazut de cateva ori pana cand a doua EA l-a invitat acasa la ea. N-a ezitat sa nu se duca, deoarece trecea printr-o pasa proasta relatzia cu EA. Am presupus ca se certau din cauza ca EL o mintzea, iar EA suspecta ca ceva nu este-n ordine, numai ca n-avea dovezi.
In acea noapte EL n-a venit acasa. A sunat-o pe ea sa-i spuna ca se duce in club cu prietenii shi ca nu shtie cand vine deci EA sa nu-l ashtepte. Pacat deoarece EA gatise in acea seara numai pentru EL.
EA statea cu mama ei, care in acea seara era plecata la nishte rude. Il invitase la EA pentru a sarbatori faptul ca o avansase la locul de munca, iar EL tocmai daduse cu piciorul unei seri care putea sa fie fantastica.
A doua EA ii spune LUI sa o ashtepte cateva minute in bucatarie pentru ca are putina treaba. Cand apare in usha de la bucatarie, era imbracata intr-un costumash foarte sexy, negru din trei piese. Il intreaba pe EL daca-i place, iar el inmarmurit a aprobat dand din cap.
„Ma bucur! L-am cumparat special pentru tine!“
I se asheaza apoi in poala shi incepe sa-l sarute. Fara nici o remushcare EL raspunde avansurilor celei de-a doua EA. In acest timp EA sta la televizor acasa la ea shi plange din cauza certurilor cu EL din ultima perioada.
S-a mai intamplat ca EL sa se culce cu a doua EA, fara ca EA sa aiba o dovada ca EL o insheala. Se intampla intr-o sambata cand EL nu trebuia sa lucreze, dar i-a spus EI ca se duce la munca pentru ca are ceva important de rezolvat. Dupa numai dou ore EA primeshte un telefon anonim de la B., un coleg de munca al lui EL ce o simpatiza pe EA. Ii spune numai ca sa fie intr-o ora unde-i spune el, fara sa-i ceara insa explicatzii.
EA se duce, deshi avea dubii. B. ii spune ca EL o insheala, dar ea refuza sa creada.
„Daca nu ma crezi, atunci hai sa ashteptam cateva minute shi o sa te convingi singura de asta!“
Dupa 45 de minute EA ishi pierde rabdarea shi vrea sa plece. Atunci B. o intoarce din drum shi-i spune sa se uite in partea dreapta. EL ieshea dintr-o scara de bloc cu a doua EA de mana. O saruta shi-o ia in bratze probabil pentru a-shi lua ramas bun de la a doua EA shi probabil ca se ducea la EA in sperantza ca EA nu shtie shi/sau nu banuieshte nimic din ceea ce a facut EL.
EA a incremenit. I-au dat lacrimile shi pur shi simplu nu mai scotea niciun cuvant. S-a suit intr-un taxi shi s-a dus foarte repede acasa. Intra in casa, se spala pe fatza shi apoi se asheaza pe canapea shi aprinde televizorul. Dupa cateva minute apare shi EL.
„Cum a fost la munca azi?“
„De parca n-ai shtii cum este la munca de obicei! Aglomerat! Agitatzie... Ma duc sa fac un dush, mananc ceva shi cred ca voi dormi cateva ore!“
„Da, asha sa faci. Cred ca eshti extenuat!“
„Ce vrea sa insemne asta?“
„Nimic. Am zis ca eshti obosit. Ar trebui sa te duci sa dormi.“
Pot numai sa-mi inchipui cum s-a simtzit EA in acea clipa in care shtia ca este mintzita pe fatza. Atunci a izbucnit in plans. I-a spus LUI ca shtie tot. I-a spus ca se plimba intamplator shi l-a vazut cu o alta tipa. I-a spus ca l-a vazut cum a sarutat-o shi a luat-o in bratze. Shi i-a spus ca totul s-a terminat!
Abia atunci EL shi-a dat seama ce gresheala imensa a facut, pentru ca EA chiar il iubea... shi EL o iubea pe EA, dar s-a lasat prada tentatziei shi a calcat stramb. S-a chinuit in zadar EL s-o faca pe EA sa-l ierte. In zadar! Timp de cateva luni shi-a cerut iertare shi aproape in fiecare zi se ducea la ea acasa cu cate o floare. EA nu deschidea, sau ieshea mama ei la usha sa-l boscorodeasca. Pe buna dreptate...
In aceste luni insa, acest B. shi-a croit drum spre EA. Devenise confidentul EI. Devenisera buni prieteni. EL shi-a simtzit sufletul ca sfashiat de o haita de lupi flamanzi atunci cand a aflat ca B. shi EA sunt impreuna. EL s-a apucat sa bea. A fost dat afara de la locul de munca. S-a lasat de facultate...
EA este fericita cu B. acum, sau cel putin asha crede acum.
EL shi B. nu s-au mai vorbit de atunci, shi crede-ma Light ca toate astea nu-s o simpla telenovela ci chiar se intampla.
Sper ca ai intzeles ca nu toata lumea-ti vrea binele shi sper ca ai intzeles ca de fapt lumea care face de obicei pe "Bunul samaritean"...
Dar lasa ca o sa intzelegi tu intr-o buna zi ce am vrut sa-ti spun acum. Mananca in continuare shi terminatzi berea. Mergem apoi sa prindem primul metrou...
Shi m-a lasat pur shi simplu asha. Nu shtiu daca EL shi EA au reushit totushi sa se impace sau daca EA l-a iertat. Nu vreau sa shtiu ce s-a intamplat cu B., dar shtiu ca Dumnezeu nu doarme! Iar eu shi voi cik trebuie sa invatzatzi ceva din aceasta poveste...
Ies intr-o seara cu J.D. la o bere in acelashi club Cool Cat 13 din Bucureshti. Muzica este pur shi simplu adorabila. Drum'n'bass all night long. Ne ashezam la o masa sus, la etaj, shi comandam 2 beri. Dragutza tipa care ne-a servit, dar J.D.-mi raspunde ca pt el este deja veche. Zambesc finutz. Inainte sa-mi povesteasca ceea ce am sa va povestesc eu, m-a intrebat daca am mancat. Nu mancasem de la ora 17 de cand am ajuns acasa, iar apoi am plekt cu treburi. A rugat-o frumos pe chelneritza sa se duca pana la Fornetti-ul care da-n Lipscani sa cumpere 4 Pontino. Pt k il cunoshtea shi probabil ca exista un oarecare respect fatza de J.D., d-soara s-a dus, bine-ntzeles ca J.D. i-a dat mai multzi bani shi i-a spus sa pastreze ea restul.
Pana sa vina d-soara am baut deja berea, deoarece mi-era o sete... Nici nu va inchipuitzi. Mai comanda doua beri apoi imi spune sa mananc shi sa-l ascult.
"Este vorba despre „Bunul samaritean“..." incepe J.D. a-mi povesti, dar eu-l intrerup spunandu-mi ca shtiu parabola. M-a asigurat ca n-o shtiu pe aceasta... shi a continuat. [incepand cu urmatoarele randuri nu voi mai pune liniutze de dialog sau ghilimele. va las sa va inchipuitzi cine spune shi ce spune shi de ce spune. succes!]
Nu este vorba despre un bun samaritean la propriu, ci de fapt este vorba despre un mic tradator. Te intrebi cum poate fi un turnator un bun samaritean? Bunului samaritean ii vom spune B. iar tipului in cauza ii vom spune EL. Va exista shi o EA in aceasta poveste din care sper sa intzelegi ceva... Erau impreuna de doi ani, dar se cunoshteau d mai mult timp. S-au iubit... se iubeau shi aveau sa se iubeasca... cred!
Se spune ca dragostea dureaza 3 ani, dar este doar o simpla teorie, nu-i asha? Taci shi nu-mi raspunde. Tu doar asculta, mananca, mai ia o gura de bere shi din cand in cand da din cap sa-mi dau seama ca n-ai adormit.
Dupa trei ani se instaleaza monotonia shi obisnuintza. EL nu vroia s-o mai vada atat de des, probabil din cauza muncii, fiind obosit dupa ce depunea atata efort la munca. Shi ea lucra in schimburi chiar.
Intr-una din zile el devine infidel. Nu devine infidel peste noapte, ce-i drept. Tot flirta cu una din colegele de munca shi cum vazu ca-i merge avansurile a continuat. Au ieshit la o cafea dupa munca shi au vorbit. Se simtzeau bine impreuna, chiar daca a doua EA shtia ca EL este implikt intr-o relatzie. Uite asha s-au vazut o data, s-au vazut de doua ori, s-au vazut de cateva ori pana cand a doua EA l-a invitat acasa la ea. N-a ezitat sa nu se duca, deoarece trecea printr-o pasa proasta relatzia cu EA. Am presupus ca se certau din cauza ca EL o mintzea, iar EA suspecta ca ceva nu este-n ordine, numai ca n-avea dovezi.
In acea noapte EL n-a venit acasa. A sunat-o pe ea sa-i spuna ca se duce in club cu prietenii shi ca nu shtie cand vine deci EA sa nu-l ashtepte. Pacat deoarece EA gatise in acea seara numai pentru EL.
EA statea cu mama ei, care in acea seara era plecata la nishte rude. Il invitase la EA pentru a sarbatori faptul ca o avansase la locul de munca, iar EL tocmai daduse cu piciorul unei seri care putea sa fie fantastica.
A doua EA ii spune LUI sa o ashtepte cateva minute in bucatarie pentru ca are putina treaba. Cand apare in usha de la bucatarie, era imbracata intr-un costumash foarte sexy, negru din trei piese. Il intreaba pe EL daca-i place, iar el inmarmurit a aprobat dand din cap.
„Ma bucur! L-am cumparat special pentru tine!“
I se asheaza apoi in poala shi incepe sa-l sarute. Fara nici o remushcare EL raspunde avansurilor celei de-a doua EA. In acest timp EA sta la televizor acasa la ea shi plange din cauza certurilor cu EL din ultima perioada.
S-a mai intamplat ca EL sa se culce cu a doua EA, fara ca EA sa aiba o dovada ca EL o insheala. Se intampla intr-o sambata cand EL nu trebuia sa lucreze, dar i-a spus EI ca se duce la munca pentru ca are ceva important de rezolvat. Dupa numai dou ore EA primeshte un telefon anonim de la B., un coleg de munca al lui EL ce o simpatiza pe EA. Ii spune numai ca sa fie intr-o ora unde-i spune el, fara sa-i ceara insa explicatzii.
EA se duce, deshi avea dubii. B. ii spune ca EL o insheala, dar ea refuza sa creada.
„Daca nu ma crezi, atunci hai sa ashteptam cateva minute shi o sa te convingi singura de asta!“
Dupa 45 de minute EA ishi pierde rabdarea shi vrea sa plece. Atunci B. o intoarce din drum shi-i spune sa se uite in partea dreapta. EL ieshea dintr-o scara de bloc cu a doua EA de mana. O saruta shi-o ia in bratze probabil pentru a-shi lua ramas bun de la a doua EA shi probabil ca se ducea la EA in sperantza ca EA nu shtie shi/sau nu banuieshte nimic din ceea ce a facut EL.
EA a incremenit. I-au dat lacrimile shi pur shi simplu nu mai scotea niciun cuvant. S-a suit intr-un taxi shi s-a dus foarte repede acasa. Intra in casa, se spala pe fatza shi apoi se asheaza pe canapea shi aprinde televizorul. Dupa cateva minute apare shi EL.
„Cum a fost la munca azi?“
„De parca n-ai shtii cum este la munca de obicei! Aglomerat! Agitatzie... Ma duc sa fac un dush, mananc ceva shi cred ca voi dormi cateva ore!“
„Da, asha sa faci. Cred ca eshti extenuat!“
„Ce vrea sa insemne asta?“
„Nimic. Am zis ca eshti obosit. Ar trebui sa te duci sa dormi.“
Pot numai sa-mi inchipui cum s-a simtzit EA in acea clipa in care shtia ca este mintzita pe fatza. Atunci a izbucnit in plans. I-a spus LUI ca shtie tot. I-a spus ca se plimba intamplator shi l-a vazut cu o alta tipa. I-a spus ca l-a vazut cum a sarutat-o shi a luat-o in bratze. Shi i-a spus ca totul s-a terminat!
Abia atunci EL shi-a dat seama ce gresheala imensa a facut, pentru ca EA chiar il iubea... shi EL o iubea pe EA, dar s-a lasat prada tentatziei shi a calcat stramb. S-a chinuit in zadar EL s-o faca pe EA sa-l ierte. In zadar! Timp de cateva luni shi-a cerut iertare shi aproape in fiecare zi se ducea la ea acasa cu cate o floare. EA nu deschidea, sau ieshea mama ei la usha sa-l boscorodeasca. Pe buna dreptate...
In aceste luni insa, acest B. shi-a croit drum spre EA. Devenise confidentul EI. Devenisera buni prieteni. EL shi-a simtzit sufletul ca sfashiat de o haita de lupi flamanzi atunci cand a aflat ca B. shi EA sunt impreuna. EL s-a apucat sa bea. A fost dat afara de la locul de munca. S-a lasat de facultate...
EA este fericita cu B. acum, sau cel putin asha crede acum.
EL shi B. nu s-au mai vorbit de atunci, shi crede-ma Light ca toate astea nu-s o simpla telenovela ci chiar se intampla.
Sper ca ai intzeles ca nu toata lumea-ti vrea binele shi sper ca ai intzeles ca de fapt lumea care face de obicei pe "Bunul samaritean"...
Dar lasa ca o sa intzelegi tu intr-o buna zi ce am vrut sa-ti spun acum. Mananca in continuare shi terminatzi berea. Mergem apoi sa prindem primul metrou...
Shi m-a lasat pur shi simplu asha. Nu shtiu daca EL shi EA au reushit totushi sa se impace sau daca EA l-a iertat. Nu vreau sa shtiu ce s-a intamplat cu B., dar shtiu ca Dumnezeu nu doarme! Iar eu shi voi cik trebuie sa invatzatzi ceva din aceasta poveste...
Barbati VS Femei
Nu am intzeles niciodata batalia asta intre sexe, shi nici n-o s-o intzeleg vreodata. Chiar nu putem fii prieteni decat in pat? Acolo nu exista conflicte. Este doar placere, eliberare de stress shi un instinct animalic care ne conduce.
"Barbatii cauta frumusetea, iar femeile bogatia
Barbatii isi doresc partenere atragatoare, in timp ce femeile cauta stabilitate financiara. Aceste motivatii stau la baza relatiilor sentimentale si au fost confirmate de un studiu realizat de cercetatorii americani, citat de BBC.
Studiul intreprins de echipa de cercetatori ai Universitatii Indiana, din Statele Unite, la care au participat 46 de persoane, a scos la iveala motivele pentru care ne dorim o relatie. In timp ce majoritatea participantilor de sex masculin au recunoscut ca-si doresc partenere atractive, femeile au pus pe primul loc situatia materiala a partenerului.
„Cand ne alegem perechea nu am evoluat foarte mult fata de stereotipurile epocii Neanderthal. Barbatii se implica intr-o relatie din motive superficiale, in timp ce femeile gandesc pe termen lung si iau in calcul calitatile si resursele necesare pe care partenerul le are pentru perpetuarea speciei“, a declarat Peter Todd, coordonatorul echipei de cercetatori. "
Iar ca un subcapitol:
"Sarutul, esential pentru femei!
Cercetatorii americani au descoperit, in urma unei anchete desfasurate pe 1 000 de studenti motivul pentru care sarutul este atat de important la femei. „Sarutul este o parte esentiala a ritualului de curtare a partenerului. Acest gest este un mecanism folosit pentru a testa si a crea legatura. In mod natural, barbatii se simt liberi sa intretina relatii sexuale pentru perpetuarea speciei, in timp ce femeile sunt mai responsabile, se gandesc la consecinte si, prin urmare, simt nevoia sa testeze mai mult“, a declarat Glenn Wilson, expert in psihologia cuplurilor."
Dupa parerea mea sunt atatea tinere iresponsabile care ... nici nu vreau sa ma gandesc, deoarece nu ma consider un adept al avortului. Dap. Fete de liceu care nu gandesc shi fac sex neprotejat, se trezesc cu burta la gura shi apoi fac avort de la varste fragede. Nu mai spun de barbatzii care sunt shi mai iresponsabili pentru ca nu se gandesc shi la consecintze. Acele fete pot ramane traumatizate dupa un asemenea proces. Pot avea mai apoi procese de conshtiintza, iar multe dintre ele ajung sa se fereasca de barbatzi. Asta nu inseamna ca se reprofileaza pe femei ci pur shi simplu nu mai lasa niciun barbat sa le atinga sa le sarute samd. In pana mea! Daca tot o facetzi, faceti-o cu cap. Cat p***a ma'sii costa un prezervativ? Sau macar ducetzi-va la centrele de planning familial unde va sunt oferite metode de contraceptzie... pare-mi-se ca gratuit daca suntetzi elevi inca. Aviz celor ce au sub 18 ani. [adik prezervative pentru barbatzi/baietzi, iar pentru fete anticonceptzionale (dar cik dau shi prezervative fetelor)]
Intzeleg anumite lucruri, dar nu intzeleg inconshtientza shi nu sunt de acord cu avorturile. Ar trebui sa facem mult mai multe pentru a ne feri fratzii/surorile sau prietenii, vecinii shi alte persoane de acest lucru. Ar trebui sa avem grija mai multa de femei, macar din punctul asta de vedere... shi pentru baietzi/barbatzi... ganditzi-va naiba shi la ea [fata/femeia de langa voi] shi/sau la consecintze, nu numai la placerea proprie.
Viatza-i lunga... gustu-i lung!
"Barbatii cauta frumusetea, iar femeile bogatia
Barbatii isi doresc partenere atragatoare, in timp ce femeile cauta stabilitate financiara. Aceste motivatii stau la baza relatiilor sentimentale si au fost confirmate de un studiu realizat de cercetatorii americani, citat de BBC.
Studiul intreprins de echipa de cercetatori ai Universitatii Indiana, din Statele Unite, la care au participat 46 de persoane, a scos la iveala motivele pentru care ne dorim o relatie. In timp ce majoritatea participantilor de sex masculin au recunoscut ca-si doresc partenere atractive, femeile au pus pe primul loc situatia materiala a partenerului.
„Cand ne alegem perechea nu am evoluat foarte mult fata de stereotipurile epocii Neanderthal. Barbatii se implica intr-o relatie din motive superficiale, in timp ce femeile gandesc pe termen lung si iau in calcul calitatile si resursele necesare pe care partenerul le are pentru perpetuarea speciei“, a declarat Peter Todd, coordonatorul echipei de cercetatori. "
Iar ca un subcapitol:
"Sarutul, esential pentru femei!
Cercetatorii americani au descoperit, in urma unei anchete desfasurate pe 1 000 de studenti motivul pentru care sarutul este atat de important la femei. „Sarutul este o parte esentiala a ritualului de curtare a partenerului. Acest gest este un mecanism folosit pentru a testa si a crea legatura. In mod natural, barbatii se simt liberi sa intretina relatii sexuale pentru perpetuarea speciei, in timp ce femeile sunt mai responsabile, se gandesc la consecinte si, prin urmare, simt nevoia sa testeze mai mult“, a declarat Glenn Wilson, expert in psihologia cuplurilor."
Dupa parerea mea sunt atatea tinere iresponsabile care ... nici nu vreau sa ma gandesc, deoarece nu ma consider un adept al avortului. Dap. Fete de liceu care nu gandesc shi fac sex neprotejat, se trezesc cu burta la gura shi apoi fac avort de la varste fragede. Nu mai spun de barbatzii care sunt shi mai iresponsabili pentru ca nu se gandesc shi la consecintze. Acele fete pot ramane traumatizate dupa un asemenea proces. Pot avea mai apoi procese de conshtiintza, iar multe dintre ele ajung sa se fereasca de barbatzi. Asta nu inseamna ca se reprofileaza pe femei ci pur shi simplu nu mai lasa niciun barbat sa le atinga sa le sarute samd. In pana mea! Daca tot o facetzi, faceti-o cu cap. Cat p***a ma'sii costa un prezervativ? Sau macar ducetzi-va la centrele de planning familial unde va sunt oferite metode de contraceptzie... pare-mi-se ca gratuit daca suntetzi elevi inca. Aviz celor ce au sub 18 ani. [adik prezervative pentru barbatzi/baietzi, iar pentru fete anticonceptzionale (dar cik dau shi prezervative fetelor)]
Intzeleg anumite lucruri, dar nu intzeleg inconshtientza shi nu sunt de acord cu avorturile. Ar trebui sa facem mult mai multe pentru a ne feri fratzii/surorile sau prietenii, vecinii shi alte persoane de acest lucru. Ar trebui sa avem grija mai multa de femei, macar din punctul asta de vedere... shi pentru baietzi/barbatzi... ganditzi-va naiba shi la ea [fata/femeia de langa voi] shi/sau la consecintze, nu numai la placerea proprie.
Viatza-i lunga... gustu-i lung!
Dulci amintiri...
Este tarziu acum! E noapte! Imi shterg probabil pentru ultima oara lacrimile... Acele lacrimi varsate noptzi la rand din cauza ta sau pentru tine! Nu te urasc pe tine ci urasc felul tau de a fi. Daca vroiam sa iubesc un iceberg, ma duceam la Polul Nord, dar te-am ales pe tine. Daca ar fi sa fiu cu adevarat rau, ti-ash spune ca de fapt pana shi un iceberg ar fi mai cald cu mine decat erai tu...
Probabil citeshti aceste randuri shi te doare-n cot. Ai avut dreptate acum ceva timp! Dupa ce am fost impreuna, se pare ca nu putem ramane prieteni... acum ca totul s-a terminat! Atunci te-am contrazis, dar acum vad cu ochii mei... ca ceea ce-ti ceream atunci este de fapt imposibil...
Cu toate astea... inca ma mai gandesc la tine shi nu mi te pot scoate din minte. Insa fiecare raspuns al tau de fapt este o alta intrebare, iar eu am ajuns sa fiu satul de atatea intrebari puse poate fara rost. Nu ai curajul sa raspunzi macar acum hotarat shi sincer la anumite intrebari? Foarte bine! Este problema ta atunci!
Mai trag un fum din tzigara! Cica fumatul poate sa ucida, provoaca impotentza, cauzeaza stop cardio-respirator samd. Dar nu vad inca efectele... La naiba! Poate ca ash vrea sa mor acum... shi daca ash muri mi-ar parea rau ca am murit. Cine ma mai intzelege? De cand ai plecat m-am schimbat enorm. Mi-am schimbat mentalitatea total. De fapt asta s-a intamplat chiar inainte sa pleci.
Mi-e dor insa de discutziile interminabila la telefon inainte sa adorm, doar pentru ca vroiam sa-ti aud vocea spunandu-mi "Noapte buna!". Mi-e dor de orele care pareau ca nu mai trec atunci cand mergeam la cumparaturi, fie ca luam cele zilnice, fie ca luam haine sau alte tampenii, shi imi este dor chiar shi de cainele tau cel tampitzel... Doamne ce ma mai amuzam pe seama lui! Mi-e dor de petrecerile la care am fost impreuna... Mi-e dor de zilele in care am fost la munte impreuna... Mi-e dor de clipele in care ma tot bateai la cap sa facem poze...
Acum atata au mai ramas... Nishte poze pe un computer. Dar pozele pot fi shterse ushor, insa amintirile raman... ranile raman!
Nu trebuia sa faci ce ai facut! Nici eu nu trebuia sa fac ce am facut! Nu trebuia sa te iert shi nu trebuia sa ma iertzi. Ash fi fost cu totul alt om daca nu se intamplau aceste 4 lucruri. Ordinea a fost aleatorie.
Sting tzigarea pe mana... Ma doare, insa nimic nu ma doare mai rau acum decat cum ma doare sufletul... Am rani deschise acum ce cu timpul se vor vindeca... Nu-n totalitate, dar se vor mai inchide putin cate putin.
Eu voi fi doar o amintire sau poate nici atat, iar tu... un simplu vis frumos!
Inchei aici, deoarece trebuie sa ma duc sa cumpar apa oxigenata shi nishte pansament. Se putea shi mai rau, dar nu mai aveam lama la cutter!
Probabil citeshti aceste randuri shi te doare-n cot. Ai avut dreptate acum ceva timp! Dupa ce am fost impreuna, se pare ca nu putem ramane prieteni... acum ca totul s-a terminat! Atunci te-am contrazis, dar acum vad cu ochii mei... ca ceea ce-ti ceream atunci este de fapt imposibil...
Cu toate astea... inca ma mai gandesc la tine shi nu mi te pot scoate din minte. Insa fiecare raspuns al tau de fapt este o alta intrebare, iar eu am ajuns sa fiu satul de atatea intrebari puse poate fara rost. Nu ai curajul sa raspunzi macar acum hotarat shi sincer la anumite intrebari? Foarte bine! Este problema ta atunci!
Mai trag un fum din tzigara! Cica fumatul poate sa ucida, provoaca impotentza, cauzeaza stop cardio-respirator samd. Dar nu vad inca efectele... La naiba! Poate ca ash vrea sa mor acum... shi daca ash muri mi-ar parea rau ca am murit. Cine ma mai intzelege? De cand ai plecat m-am schimbat enorm. Mi-am schimbat mentalitatea total. De fapt asta s-a intamplat chiar inainte sa pleci.
Mi-e dor insa de discutziile interminabila la telefon inainte sa adorm, doar pentru ca vroiam sa-ti aud vocea spunandu-mi "Noapte buna!". Mi-e dor de orele care pareau ca nu mai trec atunci cand mergeam la cumparaturi, fie ca luam cele zilnice, fie ca luam haine sau alte tampenii, shi imi este dor chiar shi de cainele tau cel tampitzel... Doamne ce ma mai amuzam pe seama lui! Mi-e dor de petrecerile la care am fost impreuna... Mi-e dor de zilele in care am fost la munte impreuna... Mi-e dor de clipele in care ma tot bateai la cap sa facem poze...
Acum atata au mai ramas... Nishte poze pe un computer. Dar pozele pot fi shterse ushor, insa amintirile raman... ranile raman!
Nu trebuia sa faci ce ai facut! Nici eu nu trebuia sa fac ce am facut! Nu trebuia sa te iert shi nu trebuia sa ma iertzi. Ash fi fost cu totul alt om daca nu se intamplau aceste 4 lucruri. Ordinea a fost aleatorie.
Sting tzigarea pe mana... Ma doare, insa nimic nu ma doare mai rau acum decat cum ma doare sufletul... Am rani deschise acum ce cu timpul se vor vindeca... Nu-n totalitate, dar se vor mai inchide putin cate putin.
Eu voi fi doar o amintire sau poate nici atat, iar tu... un simplu vis frumos!
Inchei aici, deoarece trebuie sa ma duc sa cumpar apa oxigenata shi nishte pansament. Se putea shi mai rau, dar nu mai aveam lama la cutter!
Bataia perfecta!
Planuisem bataia perfecta... Eram 4 tipi... Ne adunam in fatza la Universitate, exact la ieshirea de la metrou, spre TNB. Punem cagulele pe fatza... Merge unul dintre noi shi intra intr-un cerc de punkeri. Ii intreaba: "Auzitzi mah, da' voi suntetzi punkeri?". Cand sa raspunda unu' ca "Da!" s-a trezit cu un pumn imens in falca. Au sarit totzi. Am incercat sa evitam sa lovim fetele care sunt punkeritze shi care dadeau in noi pentru a-shi salva prietenii, sau mai shtiu eu din ce motive...
Capatasem boala pe punkeri dupa ce in fiecare seara la Universitate ma opreshte o tipa sa-mi ceara 1 leu pt ca n-are bani de cartela de metrou. Prima seara chiar am crezut-o... shi ca un bun samaritean ce sunt i-am dat. Apoi s-a mai repetat faza de cateva ori... Nu i-am mai dat pt k mi-am dat seama ca tipa era recidivista in d-astea. Apoi s-a intamplat ca tot prin nefericita zona Universitate frati'miu sa fie acostat tot de o punkeritza q tupeu sa-i ceara bani...
Ashteptam la Universitate in acelashi loc "minunat" nishte prieteni, iar ei - punkerii - erau intr-un numar destul de mare... cam 20 la numar cu tot q fomei. Imbracatzi de fitze... tot comentau despre unii sau altzii care treceau p-acolo shi radeau de felul in care sunt imbracatzi. Ma uit la mine, care eram dupa o zi de munca shi venisem direct de la munca. Nici eu nu eram pe departe de ceilaltzi... shi toate astea pt k nu-mi permit! Nu-mi dau bani mama sau tata pt haine de firma pentru ca nu-shi permit... Dar asta e cu totul shi cu totul alta poveste.
Revenim la bataie. In cateva minute am impartzit catzi pumni am putut, dupa care am fugit care cum incotro la metrou la Universitate. Aveam 5 ieshiri in afara de cea la care eram. Puteam sa ieshim pe celelalte trei, dar era riscant, asha ca le-am zis inainte baietzilor sa intram la metrou shi ieshim pe la ieshirea care duce spre fantana de la Universitate. Zis shi facut! In ghiozdane mai aveam tricouri de schimb shi shepci. Dam cagulele jos shi ne schimbam foarte repede de tricou in pasajul ce duce ori la Intercontinental ori la Nicolae Balcescu, shi ne punem shi shepcile. Eu-mi luasem pantaloni scurtzi cu doua fetze, ceilaltzi shi-au tras inca o pereche de pantaloni peste cei scurtzi in asha fel incat sa nu se vada. Pentru orice eventualitate aveam shi lantzuri in ghiozdane shi un spray paralizant...
Ieshi deci pe la Nicolae Balcescu, unde este acel restarant pe coltz. Nush cum ii zice. Pornim ushor ca shi cum nimic nu s-ar fi intamplat shi facem imediat stanga... pe stradutza ce duce spre Calea Victoriei. Mergem in Expirat sa bem o bere shi sa sarbatorim vanataile capatate shi pumnii datzi. Am scapat totushi vii din chestia asta... data viitoare nu se shtie. Mergem apoi spre Lipscani shi dupa ce ajungem la P-ta Unirii mergem fiecare la casa lui.
Si astazi stam pe la Universitate printre aceeashi punkeri care nici aqm nu shtiu cine sau ce i-au lovit, numai ca aqm... parca sunt mai potolitzi decat inainte sa-i batem noi.
Capatasem boala pe punkeri dupa ce in fiecare seara la Universitate ma opreshte o tipa sa-mi ceara 1 leu pt ca n-are bani de cartela de metrou. Prima seara chiar am crezut-o... shi ca un bun samaritean ce sunt i-am dat. Apoi s-a mai repetat faza de cateva ori... Nu i-am mai dat pt k mi-am dat seama ca tipa era recidivista in d-astea. Apoi s-a intamplat ca tot prin nefericita zona Universitate frati'miu sa fie acostat tot de o punkeritza q tupeu sa-i ceara bani...
Ashteptam la Universitate in acelashi loc "minunat" nishte prieteni, iar ei - punkerii - erau intr-un numar destul de mare... cam 20 la numar cu tot q fomei. Imbracatzi de fitze... tot comentau despre unii sau altzii care treceau p-acolo shi radeau de felul in care sunt imbracatzi. Ma uit la mine, care eram dupa o zi de munca shi venisem direct de la munca. Nici eu nu eram pe departe de ceilaltzi... shi toate astea pt k nu-mi permit! Nu-mi dau bani mama sau tata pt haine de firma pentru ca nu-shi permit... Dar asta e cu totul shi cu totul alta poveste.
Revenim la bataie. In cateva minute am impartzit catzi pumni am putut, dupa care am fugit care cum incotro la metrou la Universitate. Aveam 5 ieshiri in afara de cea la care eram. Puteam sa ieshim pe celelalte trei, dar era riscant, asha ca le-am zis inainte baietzilor sa intram la metrou shi ieshim pe la ieshirea care duce spre fantana de la Universitate. Zis shi facut! In ghiozdane mai aveam tricouri de schimb shi shepci. Dam cagulele jos shi ne schimbam foarte repede de tricou in pasajul ce duce ori la Intercontinental ori la Nicolae Balcescu, shi ne punem shi shepcile. Eu-mi luasem pantaloni scurtzi cu doua fetze, ceilaltzi shi-au tras inca o pereche de pantaloni peste cei scurtzi in asha fel incat sa nu se vada. Pentru orice eventualitate aveam shi lantzuri in ghiozdane shi un spray paralizant...
Ieshi deci pe la Nicolae Balcescu, unde este acel restarant pe coltz. Nush cum ii zice. Pornim ushor ca shi cum nimic nu s-ar fi intamplat shi facem imediat stanga... pe stradutza ce duce spre Calea Victoriei. Mergem in Expirat sa bem o bere shi sa sarbatorim vanataile capatate shi pumnii datzi. Am scapat totushi vii din chestia asta... data viitoare nu se shtie. Mergem apoi spre Lipscani shi dupa ce ajungem la P-ta Unirii mergem fiecare la casa lui.
Si astazi stam pe la Universitate printre aceeashi punkeri care nici aqm nu shtiu cine sau ce i-au lovit, numai ca aqm... parca sunt mai potolitzi decat inainte sa-i batem noi.
joi, 31 iulie 2008
Dream or reality?
24th of february, 2007
It was morning... don't know the exact hour.
As I was laying on the bed, sleepind and dreaming probably something nice a voice is shouting my name. I hear a "Dani" right next to my right ear. I woke up sudenly. I felt asleep with the face up to the ceeling. Everytime I fall asleep like that, I have nightmares. Not today.
The voice it was familiar. I don't know if it was the voice of the past, or the present voice. Both of their voices seduced me from the begining, and now.. it's very difficult for me to say who it was.
I've heard her voice for allmoust 2 years, or even more... She's now the voice of my past.
I've heard her voice since I got better. That means like a month maximum... She might be the voice of present.
Although I dream a lot with my eyes opened, I bet that this was not a dream. It was real like the sun is on daylight... like the moon is at night. It was defenetly not my imagination. One of them shouted my name at exactly 6:20 A.M.
I was unable to fall asleep again after that. I still have the past in my mind, but I think at the present a lot lately. I miss the past, but I like the present.
I decided that I will not erase the past from my mind, but I have to fill some empty spaces in my soul, and only time can heal some of my wounds. Nobody understands... only me and ... the past.
Past... I keeped all the good memories inside my soul. That doesn't mean that you did meant nothing to me, that means only ... that we must go on with our lives. So, can we still be friends? Can I still call you? Can we still talk like we used to a couple of years ago? You were right... Thoose were the days... Sweet memories.
'bout the present? I don't know. The present's alright... The present is fun, smart, childish. It has a lot of good qualities. It's likewise the past. The resemblence is not the same... only refering to the physic look. But if you put them in two different rooms, they'll react just the same in same situations.
What can I say? I miss the past, but I like the present. What can I do? I'm kind of tied up right now. Even if everybody likes me the way I am, I've been trough some changes lately. Physical changes, and I will not stop untill I'll get what I want.
What I want? That's something I wont tell you very soon, but maybe you'll all find out someday.
Kisses from Romania, Light!
11:48 P.M.
Simteam miros proaspat de... pamant!
Ora 2 dimineatza! Plec destul de turmentat de la un bairam.
Frigul imi amorteshte si ultimul os pe care-l mai simtzeam. Paralizasem de frig. Mirosea a iarna. Doamne, ce ger!
Aprind o tzigare si ma gandesc la cat de mult m-am destrabalat! Asta am ajuns. Am ajuns sa fiu un golan si sa ma port ca atare! Simteam alcolul in creier ca un clopot de biserica. Si ca veni vorba de biserica, ajung undeva in apropierea unui cimintir cred. Simt nevoia sa eliberez "raul" din mine, asha ca intru cu tigarea in gura, q mainile inghetzate in cimintir, si ma intrebat cine va fi norocosul/norocoasa.
Maria Terent... neah! Andrei Chitzac? ... neah! Cristina Cioran? ... 1984 - 2007 ... "A fost o fata exemplar. N-o vom uita niciodata!". Avem o castigatoare! Nu m-a deranjat faptul ca daca ar fi trait ar fi fost mai mare decat mine cu un an. Vad o poza cu ea. Era chiar dragutza tipa. Imi fac cruce! Zic "Sa-i fie tzarana ushoara!" si "Dumnezeu s-o ierte!". Auzeam lichidul cum se scurgea pe cruce... shiroaie, shiroaie... si vedeam qm din cauza frigului iehseau aburi de caldura. Doamne ce bine era! Termin treaba si-mi vad mai departe de drum.
Plec satisfacut cu tzigarea intr-o mana! Ma simtzeamatat de bine. Poate era de vina alcolul, sau nush, dar ma simteam sooper bine. Mirosul proaspat de pamant de la groapa Cristinei ma urmarea... Nu intelegeam de ce, dar nici nu aveam remushcari pentru ceea ce facusem.
A doua zi am cumparat un buchet mare de flori si i-am dus Cristinei la mormant! I-am multumit k nu mi-a bantuit visele. Probabil si ei i-a placut ceea ce a vazut!
Povestea celor doua
Va mai lovesc cu inca o poveste si asta inainte de venirea noului an.
De aceasta data e vorba de doua femei. Una mai tinerica, iar cealalta abia trecuta la varsta a doua. Ceea ce mi-a placut la aceasta poveste destul de reala este faptul ca niciuna dintre cele doua femei nu erau pregatite pentru asa ceva.
Duceau o viata destul de plictisitoare dar linistita pana sa intre el... in viata lor. Adica acasa-munca, munca acasa... sau munca facultate-acasa, acasa-munca-facultate.
Din cand in cand il mai scoteau la plimbare shi pe cainele lor, luat sa le tzina companie, el fiind singurul "barbat" din familie. Nici makr el nu era pregatit pentru a primi inca un barbat in viatza celor doua femei, considerand ca un singur "barbat" e de ajuns.
Si uite asa, din doua femei singurele, obijnuite cu monotonia si cu singuratatea lor sufleteasca... intr-o zi apare el...
Apare el incercand sa mai adauge putina culoare in vietile amandorura. Una dintre ele, l-a cucerit din prima. Probabil prin felul ei de a fi. Era ceva nou pentru el. Cineva ar spune... o noua provocare. Dar n-a fost chiar o provocare. La inceput chiar a fost ceva ce n-a mai trait niciodata. Ba chiar avea un motiv de a lupta in viatza asta. Incerca sa le intzeleaga pe amandoua, dar la cat de dificile sunt... a renuntzat intr-un final.
A aparut din senin si le-a facut viatza mai dulce pentru o perioada scurta de timp, si cum a aparut, asa a si disparut din viata lor. S-a evaporat ca un abur!
Acum asteapta in umbra... Cauta! Isi cauta urmatoarele prazi... desi gandul inca i-a ramas la cele doua femei care i-au marcat viata atat e mult. A cedat sa mai spere... A cedat, fiind ferm convins ca altfel ar fi decedat incercand in continuare sa le inteleaga pe acele doua femei.
Dar cum viata merge inainte... la fel trebuie sa facem si noi! NU trebuie sa stam pe loc sa intelegem anumite lucruri pe care suntem siguri ca nu le vom intelege niciodata. Trebuie sa continuam sa mergem. Intelegeti si voi asta... voi... acele doua femei care mi-ati marcat viata!
Sa fiu oare un vampir?
Fie ca-s vampir, fie ca-s varcolac... dorinta de a ucide ramane. Fie ca ucid doar din placere, fie ca ucid pentru sange.
Acum insa vreau sa ucid ... dar nici din placere, nici pentru sange. Vreau sa ma obijnuiesc cu ideea de a fi un simplu criminal! Vreau sa-mi ucid propriile-mi ganduri care oriqm ma omoara inainte sa le ucid eu! Incerc sa le inabusesc... incerc sa le tin in mine, dar ma trezesc ca rabufnesc ca un vulcan si distrug tot ce ating in juru-mi.
Exact ca un vampir ma simt ratacit, simt cum sufletul meu cauta alinare, dar nu cauta unde trebuie. Sufletul meu pereche este aici langa mine acum. Se uita in ochii mei, si nu intelege de ce cred ca nu gasesc alinare din partea lui. Gasesc alinare de la el, numai ca acum parca simt si nevoie de putin sange! Siroaie-mi alina acum buzele cu gustul lui sarat si-mi dezmiarda usor fiecare particica a corpului meu! Ma simt viu, dar oare cum sunt pe interior?
Ceea ce nu poti vedea tu, sufletul meu... sunt acele rani deschise care-mi sangereaza de ceva timp. Nu stiu daca din vina ta sau a mea, dar cred ca in mare parte din vina amandorura! Acum intelegi de ce simt nevoia de sange? Pierd sange!
Cu fiecare secunda cand nu esti langa mine devin tot mai slab! Devin o prada, dar cu toate astea as prefera sa mor pentru tine! Iti infingi coltii usor in gatul meu, si sorbi pana la ultima picatura de sange! Mi-ai zis nimic! Doar mi-ai curmat suferinta! Acum ranile deschise s-au inchis... s-au inchis de tot! A meritat?
Singura nelamurire pe care o am acum este: cine era vampirul: tu sau eu? Sau amandoi eram niste mici vampiri care ne hraneam cu iluzii? Nu mai conteaza acum, pentru ca unul din noi nu mai este! Se aude un tipat ingrozitor! De ce tipi? Doar sunt langa tine.
Imi tii capul in palme! Ma saruti pentru ultima oara... Simt o lacrima de-a ta cum imi cade pe obraz! Ma iei in brate! Ai simtit gustul dulce al sangelui meu si nu te-ai mai putut opri (... sa nu faci diabet), iar acum iti pare rau. Soarele se chinuie sa rasara! De ce nu fugi? Imi spui pentru ultima oara TE IUBESC! si ne transformam in cenusa. Suntem purtati de vant in locuri unde poate doar am visat sa mergem impreuna. Acum suntem liberi! Am scapat de blestemul vietii vesnice. Am scapat de viata traita in noapte. De ce ai ales sa mori o data cu mine? Nu inteleg!
Nu mai inteleg...
Acum insa vreau sa ucid ... dar nici din placere, nici pentru sange. Vreau sa ma obijnuiesc cu ideea de a fi un simplu criminal! Vreau sa-mi ucid propriile-mi ganduri care oriqm ma omoara inainte sa le ucid eu! Incerc sa le inabusesc... incerc sa le tin in mine, dar ma trezesc ca rabufnesc ca un vulcan si distrug tot ce ating in juru-mi.
Exact ca un vampir ma simt ratacit, simt cum sufletul meu cauta alinare, dar nu cauta unde trebuie. Sufletul meu pereche este aici langa mine acum. Se uita in ochii mei, si nu intelege de ce cred ca nu gasesc alinare din partea lui. Gasesc alinare de la el, numai ca acum parca simt si nevoie de putin sange! Siroaie-mi alina acum buzele cu gustul lui sarat si-mi dezmiarda usor fiecare particica a corpului meu! Ma simt viu, dar oare cum sunt pe interior?
Ceea ce nu poti vedea tu, sufletul meu... sunt acele rani deschise care-mi sangereaza de ceva timp. Nu stiu daca din vina ta sau a mea, dar cred ca in mare parte din vina amandorura! Acum intelegi de ce simt nevoia de sange? Pierd sange!
Cu fiecare secunda cand nu esti langa mine devin tot mai slab! Devin o prada, dar cu toate astea as prefera sa mor pentru tine! Iti infingi coltii usor in gatul meu, si sorbi pana la ultima picatura de sange! Mi-ai zis nimic! Doar mi-ai curmat suferinta! Acum ranile deschise s-au inchis... s-au inchis de tot! A meritat?
Singura nelamurire pe care o am acum este: cine era vampirul: tu sau eu? Sau amandoi eram niste mici vampiri care ne hraneam cu iluzii? Nu mai conteaza acum, pentru ca unul din noi nu mai este! Se aude un tipat ingrozitor! De ce tipi? Doar sunt langa tine.
Imi tii capul in palme! Ma saruti pentru ultima oara... Simt o lacrima de-a ta cum imi cade pe obraz! Ma iei in brate! Ai simtit gustul dulce al sangelui meu si nu te-ai mai putut opri (... sa nu faci diabet), iar acum iti pare rau. Soarele se chinuie sa rasara! De ce nu fugi? Imi spui pentru ultima oara TE IUBESC! si ne transformam in cenusa. Suntem purtati de vant in locuri unde poate doar am visat sa mergem impreuna. Acum suntem liberi! Am scapat de blestemul vietii vesnice. Am scapat de viata traita in noapte. De ce ai ales sa mori o data cu mine? Nu inteleg!
Nu mai inteleg...
Fata finuta!
Daca-mi aduc aminte bine, prima oara cand am vazut-o pe aceasta d-soara al carui nume n-o sa-l divulg... era prin copilarie. Aveam cred ca 15 ani. Sa-i spunem totushi Ela, pentru ca o sa-mi fie greu sa scriu fara sa folosesc macar un nume.
Dupa cum spuneam, aveam 15 ani shi eram la ziua unui prieten de-al meu. De fapt cred ca eram shi mai mic, dar oriqm. Nu-mi aduc aminte ce bluza purta ea, dar probabil avea o camashutza alba. Imi aduc aminte insa foarte clar fusta pe care a purtat-o. Avea culoarea gri, lunga pana la genunchi, cu crapatura in ambele partzi. O crapatura nu prea mare. Felul in care se asheza pe canapea, felul in care mergea... faptul ca mi se parea ca este timida, imi placea. Insa atunci am ales sa ma dau la o tipa in fusta scurta... foarte scurta, o tipa mai baietzoasa, care este chiar irelevanta acum.
Revenim la aceasta d-soara finutza. Mai apoi, dupa altzi ani am vazut-o la acelashi prieten. Ori la ziua lui, ori la o petrecere de revelion. Chiar nu-mi mai aduc aminte bine. Cred ca era la un revelion acum 4 ani. Eu ma ocupam de muzica asha cum imi place mie. Intretineam atmosfera shi ea vine shi ma intreaba ce melodii rock am. Fiind fan Linkin Park ii spun ca pot strecura una sau doua melodii dar doar pentru ca-mi placeau shi mie... sau poate pentru a-i face ei pe plac. Nush d c!
Inainte sa vin insa la revelion, cu cateva zile inainte ma apucasem sa fac subtitrarea la filmul Equilibrium, un film care mi-a placut. Cred k l-am vazut pe putin de 7 ori. Coloana sonora a fost destul de buna. De fapt era un sunet care se repeta de cateva ori in film. Probabil zilele astea o sa ma uit iar la Equilibrium, deoarece merita.
Pe la ora 3-4 dimineatza cand totzi vroiau sa se retraga, prietenul meu, un alt prieten al meu cu prietena lui, eu shi aceasta Ela ne-am dus in camera tipului sa ne uitam al ce titrare facusem eu. Pacat ca muncisem foarte mult dar erau traduse doar 10 minute. Asta nu ne-a impiedicat insa sa vedem tot filmul!
Mai trec catziva ani shi ajungem in prezent. Ma intalnesc cu aceeashi d-soara dar shi cu nishte prieteni de-ai ei sau prietene pe undeva pe la Sf. Gheorghe. Pacat insa ca eram "ocupat" atunci. Dar asta nu m-a oprit sa o salut. Nu intzeleg cum de in tot aceshti ani nu s-a schimbat fizic. Pare aceeashi fata de 14 ani sau cat avea atunci cand am cunoscut-o. O fi vampir?
Ashadar shi prin urmare, ieri la ziua aceluiashi prieten apare aceeashi d-soara in peisaj. La fel de finutza ca shi-n anii precedentzi. Am ramas
cand s-a oferit sa arunce o punga la coshul de gunoi in locul meu. Normal ca n-am acceptat. Ce naiba? Eu n-am maini?
Inca o enigma. N-o sa intzeleg femeile... De fapt daca-mi aduc aminte, acum catziva ani chiar i-am spus ca-mi place despre ea, dar... am ramas la principiul de a ramane amici. Oricum la cat de des ne vedem e in regula. Dar totushi ea este o fata finutza shi cuminte.
Mai exista shi asha ceva!
Pentru Ela, se shtie ea probabil... Pentru ca este asha cum este ea... RESPECT!
Dupa cum spuneam, aveam 15 ani shi eram la ziua unui prieten de-al meu. De fapt cred ca eram shi mai mic, dar oriqm. Nu-mi aduc aminte ce bluza purta ea, dar probabil avea o camashutza alba. Imi aduc aminte insa foarte clar fusta pe care a purtat-o. Avea culoarea gri, lunga pana la genunchi, cu crapatura in ambele partzi. O crapatura nu prea mare. Felul in care se asheza pe canapea, felul in care mergea... faptul ca mi se parea ca este timida, imi placea. Insa atunci am ales sa ma dau la o tipa in fusta scurta... foarte scurta, o tipa mai baietzoasa, care este chiar irelevanta acum.
Revenim la aceasta d-soara finutza. Mai apoi, dupa altzi ani am vazut-o la acelashi prieten. Ori la ziua lui, ori la o petrecere de revelion. Chiar nu-mi mai aduc aminte bine. Cred ca era la un revelion acum 4 ani. Eu ma ocupam de muzica asha cum imi place mie. Intretineam atmosfera shi ea vine shi ma intreaba ce melodii rock am. Fiind fan Linkin Park ii spun ca pot strecura una sau doua melodii dar doar pentru ca-mi placeau shi mie... sau poate pentru a-i face ei pe plac. Nush d c!
Inainte sa vin insa la revelion, cu cateva zile inainte ma apucasem sa fac subtitrarea la filmul Equilibrium, un film care mi-a placut. Cred k l-am vazut pe putin de 7 ori. Coloana sonora a fost destul de buna. De fapt era un sunet care se repeta de cateva ori in film. Probabil zilele astea o sa ma uit iar la Equilibrium, deoarece merita.
Pe la ora 3-4 dimineatza cand totzi vroiau sa se retraga, prietenul meu, un alt prieten al meu cu prietena lui, eu shi aceasta Ela ne-am dus in camera tipului sa ne uitam al ce titrare facusem eu. Pacat ca muncisem foarte mult dar erau traduse doar 10 minute. Asta nu ne-a impiedicat insa sa vedem tot filmul!
Mai trec catziva ani shi ajungem in prezent. Ma intalnesc cu aceeashi d-soara dar shi cu nishte prieteni de-ai ei sau prietene pe undeva pe la Sf. Gheorghe. Pacat insa ca eram "ocupat" atunci. Dar asta nu m-a oprit sa o salut. Nu intzeleg cum de in tot aceshti ani nu s-a schimbat fizic. Pare aceeashi fata de 14 ani sau cat avea atunci cand am cunoscut-o. O fi vampir?
Ashadar shi prin urmare, ieri la ziua aceluiashi prieten apare aceeashi d-soara in peisaj. La fel de finutza ca shi-n anii precedentzi. Am ramas
cand s-a oferit sa arunce o punga la coshul de gunoi in locul meu. Normal ca n-am acceptat. Ce naiba? Eu n-am maini?Inca o enigma. N-o sa intzeleg femeile... De fapt daca-mi aduc aminte, acum catziva ani chiar i-am spus ca-mi place despre ea, dar... am ramas la principiul de a ramane amici. Oricum la cat de des ne vedem e in regula. Dar totushi ea este o fata finutza shi cuminte.
Mai exista shi asha ceva!
Pentru Ela, se shtie ea probabil... Pentru ca este asha cum este ea... RESPECT!
Ziua la sectie!
Era o duminica dimineatza si ma indreptam spre targul de la Autovit, din Vitan. Ora 09:00 plec spre statia mashinii 135. Culmea este ca vine foarte repede mashina. Observ ca circula deviat de la Shtefan cel Mare. Mashina era momentan libera, cam pana pe Pache Protopopescu, cand a inceput sa se aglomereze. Ma ridic si las locul unei doamne mai in varsta. Ma tzin de bara si observ ca ajunge si pe la Iancului, Muncii samd. La naiba! mi-am zis... Mai bine luam metroul si nu ocoleam atata si ajungeam shi mai repede.
Insa nu apuc sa ajung la Autovit, si va explic si de ce. La Iancului se suie o doamna mai plinutza in mashina, incarcata cu cateva sacoshe. Ignor faptul ca una din pungi era putin gaurita, iar zeama capshunilor mi-a patat pantalonii. Dupa ce ca-i fac loc sa avanseze, dupa cateva minute ma trezesc ca striga in gura mare: "Hotzul! Saritzi!". Ma uit la ea shi continua: "Da! Despre tine vorbesc, ce te uitzi asha?". Raman mut de uimire.
Cativa oameni se baga sa ma tzina in mashina sa nu cobor. "Mi-ai furat telefonul!" continua femeia. Eu: 
Ea: "Vii cu mine la sectie si vorbim acolo!"
Eu: "Bine cucoana! Daca tu zici." si nu am de gand sa cobor. Probabil ca asta ar fi insemnat ca-s vinovat, sau nush... Dar doi barbatzi au coborat cu mine si m-au insotzit cu batranica pana la sectia... nici nu mai shtiu ce numar... Atat de bulversat eram.
La sectie, femeia depune plangere shi declara furtul telefonului mobil. Eu le zic ca am dreptul la un telefon si ii sun pe ai mei. "Venitzi repede la sectzia X ca ma acuza o baba ca i-am ciordit telefonul mobil!". Cand a auzit tata, s-a facut negru de furie. A fumat cik jumatate de pachet de tzigari in drum spre sectie.
Eu dau declaratii, femeia da declaratii. Completez hartii peste hartii, pana ma baga intr-o camera. Era exact cum vedetzi in filme: geam fumuriu, o masa, doua scaune si un microfon pe masa. Intra nush ce agent la mine si ma ia la intrebari: "Auzi, da' de ce nu recunoshti tu ca i-ai furat telefonul doamnei, ca sa plecam cu totzi acasa mai repede? Ne spui si cine ti-a fost complice, deoarece telefonul doamnei nu era asupra ta... Deci clar ai mai avut complici! Deci? Poti alege calea ushoara, sau putem sa ne petrecem urmatoarele 2-3 zile sau cat e nevoie pentru a ajunge la aceeashi concluzie."
Ma uit scarbit la agent, si incerc sa-i explic ca sunt nevinovat. Oricum asupra mea aveam 2 telefoane mobile, dar personale. Acasa mai aveam inca un telefon... Ce naiba sa fac cu atatea telefoane, si mai ales ca ... nu ma bucuram la telefonul femeii, din momen ce lucrez si daca vreau sa-mi cumpar ceva, imi cumpar! NU FUR.
Ajunge tata la sectie. Vorbeshte cu seful sectiei si il lasa sa intre sa vb q mine. Primul lucru a fost sa ma intrebe daca-i adevarat, desi mi-a spus ca nu crede ca ash fi furat eu telefonul. I-am raspuns ca nu e adevarat.
Intr-un suflet ajunge la sectie si una din nepotelele femeii. O tipa - din nefericire cu parul saten deschis, ochii caprui si cu un ten bronzat. "Buni, iar ti-e rau? Ai uitat telefonul acasa!"
Am aflat ca pe nepotica ei o cheama Mariana, dar ca i se spune Mari sau Maria. A venit sa-si ceara scuze ca bunica ei m-a bagat la belele, iar eu ca un porc i-am spus ca-si poate rascumpara gresheala acceptand sa ieshim o data la un film sau la un suc, pizza, etc.
Dupa ce o femeie a pus pe jar politia romana, m-a bagat pe mine in sperietzi, si eu la randul meu i-am speriat pe ai mei... m-am ales cu o intalnire. Macar atata lucru, vorba aia: "Tot raul spre bine!".
Dar acum ce naiba fac eu? Pentru ca mi-au luat baietzii shi amprente, mi-au faqt shi poze, samd... Nu cred ca aveau de gand sa ma faca gigolo!
Despre realitate... cenzurat!
„Sunt un simplu visator in acest cosmar numit realitate,
Ma lovesc... Ma ridic, dar totushi merg mai departe!
Candva ma credeam special, ma credeam un tip aparte,
Pana cand am realizat ca e greshita a mea mentalitate.
Mesajul meu e simplu si nu ti-l spun cu rautate,
Poti sa ma aprobi, sau... sa nu-mi dai dreptate:
"Libertate, fraternitate, egalitate" si dreptate...
Niste vorbe-n vant pentru mass-media, publicitate!
Ce-i aia dreptate cand n-ai bani de-o paine?
Cand te gandesti ce sa pui in farfurie maine?
Cand te gandesti sa furi, sa recurgi la violentza...
Te cauta... Te prind si te inchid pe viatza!
In schimb, sus, la putere... Stau numai barosani,
Stau si joaca pe degete gramezi de bani...
Nu-i intereseaza ca n-ai tu bani de mancare,
Sau lu' fii'tu si lu' fiita n-ai bani sa-i cumperi tzoale.
Asta nu-i dreptate, e realitate dura/pura...
Iar pe voi, cei de sus... Am sa va *** in gura!
Sa aflam acum ce-nseamna libertate:
E atunci cand tu te trezesti la ora 5 jumate'
Sa pleci la munca , sa muncesti ca un bou pentru un kil de lapte...
Cum sa muncesti 12 ore pe zi pentru 3 milioane jumate'?
Uneori lucrezi in tura de noapte sau faci ore suplimentare,
Pe cand un ministru se trezeste la 10, nu-l intereseaza de cel ce n-are...
Daca vrea pleaca la munca, sau... poate dormi-ncontinuare
Asta nu-i libertate si nici egalitate, e pura realitate!
Fraternitate nu-i atunci cand plecam in strainatate
Sa culegem capshuni, sa culegem fructe sau legume,
Eu mor pe astia... de fapt sunt plin de spume...
Lasi familia si pleci cine stie unde-n lume
Pentru cativa euro munceti pana nu mai poti,
Si uiti ca tara noastra e condusa de niste hoti! (vocea a doua: Mafioti!)
Ash continua sa vorbesc si despre viata de noapte,
Dar ma opresc aici... n-am pe nimeni in spate!“
made by Do-Minus
Ma lovesc... Ma ridic, dar totushi merg mai departe!
Candva ma credeam special, ma credeam un tip aparte,
Pana cand am realizat ca e greshita a mea mentalitate.
Mesajul meu e simplu si nu ti-l spun cu rautate,
Poti sa ma aprobi, sau... sa nu-mi dai dreptate:
"Libertate, fraternitate, egalitate" si dreptate...
Niste vorbe-n vant pentru mass-media, publicitate!
Ce-i aia dreptate cand n-ai bani de-o paine?
Cand te gandesti ce sa pui in farfurie maine?
Cand te gandesti sa furi, sa recurgi la violentza...
Te cauta... Te prind si te inchid pe viatza!
In schimb, sus, la putere... Stau numai barosani,
Stau si joaca pe degete gramezi de bani...
Nu-i intereseaza ca n-ai tu bani de mancare,
Sau lu' fii'tu si lu' fiita n-ai bani sa-i cumperi tzoale.
Asta nu-i dreptate, e realitate dura/pura...
Iar pe voi, cei de sus... Am sa va *** in gura!
Sa aflam acum ce-nseamna libertate:
E atunci cand tu te trezesti la ora 5 jumate'
Sa pleci la munca , sa muncesti ca un bou pentru un kil de lapte...
Cum sa muncesti 12 ore pe zi pentru 3 milioane jumate'?
Uneori lucrezi in tura de noapte sau faci ore suplimentare,
Pe cand un ministru se trezeste la 10, nu-l intereseaza de cel ce n-are...
Daca vrea pleaca la munca, sau... poate dormi-ncontinuare
Asta nu-i libertate si nici egalitate, e pura realitate!
Fraternitate nu-i atunci cand plecam in strainatate
Sa culegem capshuni, sa culegem fructe sau legume,
Eu mor pe astia... de fapt sunt plin de spume...
Lasi familia si pleci cine stie unde-n lume
Pentru cativa euro munceti pana nu mai poti,
Si uiti ca tara noastra e condusa de niste hoti! (vocea a doua: Mafioti!)
Ash continua sa vorbesc si despre viata de noapte,
Dar ma opresc aici... n-am pe nimeni in spate!“
made by Do-Minus
Despre vise... cenzurat!
Astazi seara chiar am avut chef sa scriu despre vise. Nush de ce, dar am avut "transpiratzia" necesara pentru scrierea unei strofe rap despre vise. Ea suna cam asha:
„Astazi zambim, deoarece maine putem sa nu mai fim,
Intr-o secunda un vis frumos se poate transforma-n chin,
Nu mai radem, nu mai glumim, si avem impresia ca-n cerc ne-nvartim.
Scapam de replici dure, cu putere lovim,
Dar in final sa nu uitam ca intr-o zi tot o sa murim!
Plecam din realitate ajungem in abis,
Nu cred ca mai putem face vre-un compromis... Am zis!
Am zis caaaaa... De fap ce am zis?
Nu vreau s-ajung in iad, dar nici in paradis.
Putin confuz, invit o fata sa bem... nu accept un refuz...
Te-am aburit ce te-am aburit... pana ce-n camera te-am dus...
Faci dush? Fah, da-te dreaq! Nu vezi ca am o 
Oh, shit... credeam ca am avut un vis porcos...
Pana ce ti-am b**** 
Nu ma consider ghinionist, dar nici vreun norocos...
A fost un vis cam scurt, dar macar a fost frumos!“
PS: „Nu vreau sa par vulgar... Nu vreau sa par porcos!“ dar probabil ca asha sunt. Noapte buna!
made by Do-Minus
Surpriza din... toaleta!
Era pe vremea cand lucram pentru o companie, lider de piata a produselor fast-food. Pentru bani, lucram ori ture suplimentare, ori lucram de noapte.
Se intampla acum mai bine de un an deci, intr-o noapte de vara pare-mi-se... Pentru mine devenise deja o noapte obijnuita: plecam la ora 20:30 de acasa, inainte dormeam si mancam bine, ma suiam in metrou, coboram la statia cu pricina, ajungeam la munca cu 20 de minute mai devreme, imi calcam camasa si pantalonii, ma schimbam, beam un suc iar apoi intram pe zona.
Aveam 4 zone de acoperit: service, lobby, bucatarie si culise, si eram 6 oameni si 2 manageri in fiecare noapte.
Unul din manageri se ocupa de case si seif, celalalt manager trebuia sa-i ajute pe ceilalti muncitori. 3 lucratori faceau lobby, unul facea bucatarie, unul facea culise si unul service.
Ora 21:20, si tura de noapte este chemata pe zona. Ne luam cu toti imprimire zonele, dupa ce am fost repartizati de catre managerul de zona. Parea o noapte obisnuita, adica linistita... fara evenimente speciale.
Eram fericit ca am fost pus sa fac lobby-ul in seara aia... nu era mare lucru: spalai toaletele, chiuvetele de la toalete... stergeai mesele din lobby de praf... spalai pe jos , stergeai tot ce era de inox cu o solutie speciala, stergeam praful de pe geamuri, aerisiri, etc.
Orele 23:00 cand aproape ca nu mai calca nimeni pragul restaurantului, ma duc in toaleta la barbati sa ma apuc sa strang pe acolo. Nu am putut da cu mop-ul din cauza ca una din usi era inchisa. Am spalat pe jos pe unde am putut, apoi mi-am vazut in continuare de treaba.
Ora 23:15 intru iar in toaleta pentru a sterge oglinzile. Aceeasi usa era inchisa.
"-Ciudat!" mi-am spus. Am anuntat managerul de zona si am venit cu cheile de la usa. De descuiat, am descuiat usa, dar de deschis nu vroia in niciun fel si chip. Ceva opunea rezistenta.
"Daca e vreun mos care a facut infarct?" ma tot gandeam...
"Dar n-are cum!" incercam eu sa ma consolez.
De ce mi-era frica, de aia nu am scapat. Cu chiu cu vai cei 2 manageri au reusit sa deschida usa de la toaleta. Intins pe jos zacea... neinsufletit trupul unui tanar cam de 24-25 de ani. Apa din toaleta era plina de sange, si mai era si putin pe langa... Imediat am chemat politia.
Bine-nteles declaratii, hartogarii... etc. Nu stiu cum s-au descurcat, dar daca asa ceva s-ar fi aflat, s-ar fi zis cu acel restaurant fast-food.
Mai apoi ne-a fost cumparata tacerea... Si am fost nevoiti sa nu spunem nimic presei, si sa negam cu inversunare orice zvon.
Am aflat ca tanarul se sinucisese pentru ca prietena lui il parasise pentru un alt barbat.
Nu vreau sa-mi aduc aminte de acea noapte, pentru simplul fapt ca mama tanarului a tipat intr-um mod ingrozitor cand l-a vazut intins pe jos... fara suflare. Aproape ca i-am simtit durerea din suflet, dar nu la fel de intens ca ea... Nimeni nu putea simti ce a simtit ea.
Vreau sa uit... vreau sa uit multe, dar umbrele trecutului ma urmaresc. Nu mai pot sa tac!
Refuz sa refuz uitarea! Refuz...
Se intampla acum mai bine de un an deci, intr-o noapte de vara pare-mi-se... Pentru mine devenise deja o noapte obijnuita: plecam la ora 20:30 de acasa, inainte dormeam si mancam bine, ma suiam in metrou, coboram la statia cu pricina, ajungeam la munca cu 20 de minute mai devreme, imi calcam camasa si pantalonii, ma schimbam, beam un suc iar apoi intram pe zona.
Aveam 4 zone de acoperit: service, lobby, bucatarie si culise, si eram 6 oameni si 2 manageri in fiecare noapte.
Unul din manageri se ocupa de case si seif, celalalt manager trebuia sa-i ajute pe ceilalti muncitori. 3 lucratori faceau lobby, unul facea bucatarie, unul facea culise si unul service.
Ora 21:20, si tura de noapte este chemata pe zona. Ne luam cu toti imprimire zonele, dupa ce am fost repartizati de catre managerul de zona. Parea o noapte obisnuita, adica linistita... fara evenimente speciale.
Eram fericit ca am fost pus sa fac lobby-ul in seara aia... nu era mare lucru: spalai toaletele, chiuvetele de la toalete... stergeai mesele din lobby de praf... spalai pe jos , stergeai tot ce era de inox cu o solutie speciala, stergeam praful de pe geamuri, aerisiri, etc.
Orele 23:00 cand aproape ca nu mai calca nimeni pragul restaurantului, ma duc in toaleta la barbati sa ma apuc sa strang pe acolo. Nu am putut da cu mop-ul din cauza ca una din usi era inchisa. Am spalat pe jos pe unde am putut, apoi mi-am vazut in continuare de treaba.
Ora 23:15 intru iar in toaleta pentru a sterge oglinzile. Aceeasi usa era inchisa.
"-Ciudat!" mi-am spus. Am anuntat managerul de zona si am venit cu cheile de la usa. De descuiat, am descuiat usa, dar de deschis nu vroia in niciun fel si chip. Ceva opunea rezistenta.
"Daca e vreun mos care a facut infarct?" ma tot gandeam...
"Dar n-are cum!" incercam eu sa ma consolez.
De ce mi-era frica, de aia nu am scapat. Cu chiu cu vai cei 2 manageri au reusit sa deschida usa de la toaleta. Intins pe jos zacea... neinsufletit trupul unui tanar cam de 24-25 de ani. Apa din toaleta era plina de sange, si mai era si putin pe langa... Imediat am chemat politia.
Bine-nteles declaratii, hartogarii... etc. Nu stiu cum s-au descurcat, dar daca asa ceva s-ar fi aflat, s-ar fi zis cu acel restaurant fast-food.
Mai apoi ne-a fost cumparata tacerea... Si am fost nevoiti sa nu spunem nimic presei, si sa negam cu inversunare orice zvon.
Am aflat ca tanarul se sinucisese pentru ca prietena lui il parasise pentru un alt barbat.
Nu vreau sa-mi aduc aminte de acea noapte, pentru simplul fapt ca mama tanarului a tipat intr-um mod ingrozitor cand l-a vazut intins pe jos... fara suflare. Aproape ca i-am simtit durerea din suflet, dar nu la fel de intens ca ea... Nimeni nu putea simti ce a simtit ea.
Vreau sa uit... vreau sa uit multe, dar umbrele trecutului ma urmaresc. Nu mai pot sa tac!
Refuz sa refuz uitarea! Refuz...
Crima din InterCity!
Era pentru prima oara in viata mea cand paraseam tara. Plecam in vizita la o matusa de-a mea din Italia. Din pacate, bunicul meu avea probleme cu inima asa ca am fost nevoit sa merg impreuna cu el cu trenul pana-n Italia, si nu cu avionul cum as fi vrut eu.
Toate bune si frumoase... aveam un drum lung de 30 de ore cel putin. Numai pana la Arad erau 699 km, urmand a iesi din tara pe la unguri.
Pana la Arad nu a fost nici o problema. Doar 10 ore de stat chircit intr-un compartiment cu 8 locuri, plin ochi. Aerul era foarte greu respirabil, chiar daca aveam gemul deschis. Am plecat foarte devreme din Bucuresti, cam pe la ora 6 dimineata a fost ultima oara cand imi vazusem parintii in acea luna.
Era o dimineata racoroasa de octombrie. Infofolit destul de bine, caram niste geamantane mai grele decat mine. Nu-l puteam lasa pe bunicu' sa care saracul, pentru ca si asa avea problemele lui de sanatate. Eu insa... eram tanar. Am suportat cu greu 10 ore de chin - mai citeam o revista, mai faceam cate o integrama, dar nici p-aia integral... ascultam muzica la un mini-radio, etc.
Ajunsi in Arad, asteptam trenul de ora 18:30 ce avea sa ne lase la Toscana, un oras din nord-vestul Italiei. Nu stiam o boaba de italiana, dar imi cumparasem un dictionar si-un ghid de conversatie romano-italian, pe care timp de o luna cat am stat in Italia nici nu l-am deschis.
Important nu este cat am stat, ci ceea ce s-a intamplat in drumul spre Italia.
Am intrat in Ungaria ziua, dar mai erau si alte tari prin care treceam, dar mergeam cu trenul noaptea. Eram la prima iesire de genul asta, asa ca nu stiam mare lucru.
Vamesul ungur se uita foarte atent la mine... ma masura... apoi se uita minutios in pasaport. Bunicul meu a scapat de acest "tratament".
Mergeam cu Intercity-ul, si aveam locuri rezervate la clasa I.
Ce lux! Ce viata!!!
Se intuneca usor-usor, si nu mai auzeam galagie pe nicaieri pe coridor. Probabil ceilalti stiau ce drum lung ii asteapta si s-au pus in pat sa adoarma. Mai aveam cam 20 de ore de mers cu trenul, si singurul lucru care-mi tot rasuna in minte era zgomotul facut de rotile trenului pe sina... Atipeam si ma trezeam brusc cand rotile scrasneau.
Tot asa, am avut o noapte in care nu puteam sa adorm deloc.
Trezit pe la ora 3 dimineata, ora noastra, aud un batut in usa. Am crezut ca este la usa noastra, dar de fapt se auzise la 2 usi distanta de noi. O voce groasa intreaba probabil cine este intr-o limba pe care nu am inteles-o.
"Passport control!"
Se deschide usa, se aud 2 bocnete iar apoi liniste totala. Cam sinistru! Nu-mi mai placea, pentru ca era prea liniste. Nici macar sinele nu mai scrasneau. In mintea mea deja se derulau o groaza de scenarii demne de filmele horror. Daca intr-adevar era un vames, trebuia sa treaca pe la fiecare.
Il trezesc pe bunicu' si-i spun sa pregateasca pasapoartele pentru ca vine vamesul. El imi spune sa adorm la loc pentru ca mi s-a parut.
Nu mi se paruse deloc, pentru ca intr-un final am adormit, iar dimineata eram intr-o gara... abia ce intrasem in Italia, la Piacenza daca-mi aduc bine aminte. Politia ne ruga in italiana sa coboram jos. Paznicul vagonului nostru era roman si ne traducea. Ne spunea sa ne pastram calmul. Bunicul meu il intreaba ce s-a intamplat.
"Pai aseara, unul din calatori a fost omorat!" primise raspunsul imediat bunicul meu.
Se zbarlise pielea pe mine, dar am preferat sa tac. Nu aveam de gand sa fiu acuzat de ceva ce eu nu facusem. In plus eram intr-o tara straina... eram vazut ca un intrus.
Omul cu barba si mai plinut care m-a ajutat pe mine cu bagajele murise. "A fost gasit strangulat!" continua paznicul.
"La un moment dat am adormit si chiar nu am auzit nimic!"
Apoi ne-a luat politia pasapoartele tuturor calatorilor si au pornit o ancheta.
Abia acum dupa aproape un an, politistii au descoperit cine era criminalul. Acesta era un student care si-a omorat profesorul de psihologie pentru ca l-a picat la ultimul examen.
Ce soarta! Sa fii omorat de unul dintre elevi.
Am scapat bazma curata si pentru ca nu ma puteam numi martor, din moment ce nu vazusem nimic. Doar am auzit acele 2 bubuituri care au fost probabil semnele ca profesorul se impotrivise, dar nu a avut nici o sansa. Mi-l puteam doar inchipui cum se face palid la fata in timp ce ramanea fara aer. Scenariul asta nu-mi trecuse prin minte atunci.
Doamne, l-am omorat!
Toate bune si frumoase... aveam un drum lung de 30 de ore cel putin. Numai pana la Arad erau 699 km, urmand a iesi din tara pe la unguri.
Pana la Arad nu a fost nici o problema. Doar 10 ore de stat chircit intr-un compartiment cu 8 locuri, plin ochi. Aerul era foarte greu respirabil, chiar daca aveam gemul deschis. Am plecat foarte devreme din Bucuresti, cam pe la ora 6 dimineata a fost ultima oara cand imi vazusem parintii in acea luna.
Era o dimineata racoroasa de octombrie. Infofolit destul de bine, caram niste geamantane mai grele decat mine. Nu-l puteam lasa pe bunicu' sa care saracul, pentru ca si asa avea problemele lui de sanatate. Eu insa... eram tanar. Am suportat cu greu 10 ore de chin - mai citeam o revista, mai faceam cate o integrama, dar nici p-aia integral... ascultam muzica la un mini-radio, etc.
Ajunsi in Arad, asteptam trenul de ora 18:30 ce avea sa ne lase la Toscana, un oras din nord-vestul Italiei. Nu stiam o boaba de italiana, dar imi cumparasem un dictionar si-un ghid de conversatie romano-italian, pe care timp de o luna cat am stat in Italia nici nu l-am deschis.
Important nu este cat am stat, ci ceea ce s-a intamplat in drumul spre Italia.
Am intrat in Ungaria ziua, dar mai erau si alte tari prin care treceam, dar mergeam cu trenul noaptea. Eram la prima iesire de genul asta, asa ca nu stiam mare lucru.
Vamesul ungur se uita foarte atent la mine... ma masura... apoi se uita minutios in pasaport. Bunicul meu a scapat de acest "tratament".
Mergeam cu Intercity-ul, si aveam locuri rezervate la clasa I.
Ce lux! Ce viata!!!
Se intuneca usor-usor, si nu mai auzeam galagie pe nicaieri pe coridor. Probabil ceilalti stiau ce drum lung ii asteapta si s-au pus in pat sa adoarma. Mai aveam cam 20 de ore de mers cu trenul, si singurul lucru care-mi tot rasuna in minte era zgomotul facut de rotile trenului pe sina... Atipeam si ma trezeam brusc cand rotile scrasneau.
Tot asa, am avut o noapte in care nu puteam sa adorm deloc.
Trezit pe la ora 3 dimineata, ora noastra, aud un batut in usa. Am crezut ca este la usa noastra, dar de fapt se auzise la 2 usi distanta de noi. O voce groasa intreaba probabil cine este intr-o limba pe care nu am inteles-o.
"Passport control!"
Se deschide usa, se aud 2 bocnete iar apoi liniste totala. Cam sinistru! Nu-mi mai placea, pentru ca era prea liniste. Nici macar sinele nu mai scrasneau. In mintea mea deja se derulau o groaza de scenarii demne de filmele horror. Daca intr-adevar era un vames, trebuia sa treaca pe la fiecare.
Il trezesc pe bunicu' si-i spun sa pregateasca pasapoartele pentru ca vine vamesul. El imi spune sa adorm la loc pentru ca mi s-a parut.
Nu mi se paruse deloc, pentru ca intr-un final am adormit, iar dimineata eram intr-o gara... abia ce intrasem in Italia, la Piacenza daca-mi aduc bine aminte. Politia ne ruga in italiana sa coboram jos. Paznicul vagonului nostru era roman si ne traducea. Ne spunea sa ne pastram calmul. Bunicul meu il intreaba ce s-a intamplat.
"Pai aseara, unul din calatori a fost omorat!" primise raspunsul imediat bunicul meu.
Se zbarlise pielea pe mine, dar am preferat sa tac. Nu aveam de gand sa fiu acuzat de ceva ce eu nu facusem. In plus eram intr-o tara straina... eram vazut ca un intrus.
Omul cu barba si mai plinut care m-a ajutat pe mine cu bagajele murise. "A fost gasit strangulat!" continua paznicul.
"La un moment dat am adormit si chiar nu am auzit nimic!"
Apoi ne-a luat politia pasapoartele tuturor calatorilor si au pornit o ancheta.
Abia acum dupa aproape un an, politistii au descoperit cine era criminalul. Acesta era un student care si-a omorat profesorul de psihologie pentru ca l-a picat la ultimul examen.
Ce soarta! Sa fii omorat de unul dintre elevi.
Am scapat bazma curata si pentru ca nu ma puteam numi martor, din moment ce nu vazusem nimic. Doar am auzit acele 2 bubuituri care au fost probabil semnele ca profesorul se impotrivise, dar nu a avut nici o sansa. Mi-l puteam doar inchipui cum se face palid la fata in timp ce ramanea fara aer. Scenariul asta nu-mi trecuse prin minte atunci.
Doamne, l-am omorat!
Grija, Pamantul si Dumnezeu
Intr-o zi Grija statea shi se gandea... I-ar fi placut sa faca un omuletz, dar nu avea cum, asha ca se duce la Pamant sa-l roage sa-i faca un omuletz.
Pamantul sta si se gandeshte. La inceput nu prea este de acord cu ideea, dar accepta. Creeaza un omuletz din lut, dar parca tot lipsea ceva.
Grija shi Pamantul se duc mai apoi la Dumnezeu si Ii spune despre ce este vorba.
"Doamne, am dori sa-i dai viatza acestui omuletz!" spusera Grija si Pamantul.
"Accept, insa cu o singura conditie! Omuletul pe care l-ati facut sa fie al meu."
"Dar cum, Doamne? A fost ideea Grijei, si a fost construit din mine..." spuse Pamantul. "Noi ce rol am mai avea atunci?"
Dupa ce a stat Dumnezeu si s-a gandit, a grait asha: "Cat timp va trai, va fi al meu... Atunci cand va muri, se va intoarce in Pamant..."
"Dar cu mine cum ramane?" sari Grija sa-l intrerupa...
"Iar cata vreme va trai... va fi macinat de Griji!"...
Totul si de fapt nimic!
Stateam pe scarile reci si-mi inghetzase fundul. Asteptam sa inceapa piesa. Asteptam marele grup pe care-l insotzeam la "Veronica se hotaraste sa moara". Inca nu am citit cartea. Am inceput sa citesc prea multe cartzi si brusc... pun frana. Totul se opreshte aici.
Sunt eu un tot unitar sau sunt de fapt un nimic?
Ca banii te schimba si nu-ti aduc fericirea este foarte adevarat. Nu le poti avea niciodata pe toate. Trebuie sa lipseasca mereu ceva. Urasc aceasta balantza... acest echilibru-ntre bine si rau... Nu poate fi totushi 75% bine si doar 25% rau? Se pare ca nu!
Fac pariu ca daca m-ai vedea pe strada nici macar nu ai shtii ce ascund de fapt sub aceasta fata calda si zambitoare. Nu sunt aici pentru a-ti povesti problemele mele, ci scopul meu in viatza asta este probabil cel de a le rezolva pe ale tale, neglijandu-le pe ale mele. Asa fac intotdeauna. Ii pun pe ceilalti inaintea mea, si asta nu este bine. Ei bine, s-a terminat. Acel nimic s-a hotarat sa devina cineva fie ca tu-l vei intelege sa nu.
Nu mai am nevoie de prieteni falshi, sau mai bine spus nu mai am nevoie de prieteni. Voi face exact cum ma taie capul, pentru ca atunci cand ati avut nevoie, am fost acolo pentru voi, iar acum... cand am nevoie eu de voi, va coditzi si va facetzi oameni ocupatzi. Poate ca si eu eram ocupat atunci, dar am lasat totul pentru voi. "Prieteni pana la moarte!" mai inseamna ceva pentru voi? Acel trepied care mai bine de 10-13 ani a rezistat, vreti sa-l distrugetzi? Vreti sa-i taiati unul din picioare si sa-l inlocuitzi? Spun prostii, pentru ca de fapt am ajuns sa fim picioarele unui scaun, multumita lui Dydy. Ma excludeti de ce? Pentru ca nu ma intzelegetzi? Nu mai am nevoie de nimic de la voi.
Vorbele voastre ma ranesc acum. Sunt vulnerabil oricarui atac. Asa am fost intotdeauna, si asa voi fi pana cand voi inchide ochii definitiv. Nu vreau insa sa shtiu ca ma judecatzi in continuare. Mai conteaza ce vreau eu totusi? O sa raman pe o linie de plutire ashteptand sa avetzi nevoie de mine, si n-o sa fac cum facetzi voi... n-o sa va intorc spatele, ci o sa va ajut. Exista un Dumnezeu acolo sus, si gandul asta ma consoleaza enorm.
Pentru ultima oara-ti spun...
Cat de naiva am fost sa-l cred in tot acest timp! Parerea mea despre el acum? Este un mare mincinos. Dar el nu era asa. Ceva s-a intamplat... Ceva ce nu-mi pot explica...
Prima oara cand l-am cunoscut a fost acum mai bine de 3 ani, prin vara... Nu ii acordam importanta deoarece aveam prieten p-atunci. Cu timpul insa, relatia dintre mine si actualul prieten se racise. A fost suficient ca el sa calce stramb pentru ca totul sa se spulbere. Insa el... sa-i spunem J, a fost alaturi de mine in tot acest timp. S-a impartit intre doua tabere, si mi-a aratat ca tine la mine. A incercat in zadar insa sa impace si capra si varza... Intr-un final sa spunem ca a reusit, dar numai pt o perioada scurta de timp.
J si eu am devenit amici. Vorbeam pe internet... Vorbeam la telefon... Ne spuneam pasurile, iar... intr-una din noptzi am ramas la el. S-a purtat foarte frumos cu mine, si nu a profitat de mine cum probabil ar fi facut altzii. Am discutat ore intregi, pana dimineatza. Cred ca atunci s-a infiripat ceva intre noi doi. Am continuat sa vorbim pe internet. Dupa cateva luni J a pus piciorul in prag si mi-a spus ca vrea sa fim impreuna. Desi nu eram sigura in ce ma bag, am acceptat. S-a dovedit a fi o alegere foarte buna.
Primele 3-4 luni au fost de vis... Pana cand am aflat ca la inceputul relatziei noastre J mai avea inca o prietena. M-am linijtit atunci cand mi-am dat seama ca m-a ales pe mine. Insa dupa cateva luni... am facut o prostie. Eram beata! Nu am constientizat ceea ce fac, cert este ca J si-a dat seama. A stiut ca in seara aceea de februarie ceva s-a intamplat. Nu era destul cat ma judecasem eu? Adevarul este ca el nu mi-a reprosat absolut nimic, dar a facut ceva si mai grav. Mi-a platit cu aceeashi moneda, exact in seara in care a aflat de fapta oribila pe care o facusem.
Eu insa nu-l puteam ierta pentru asta! Nu-l puteam ierta, desi incepusem sa-l iubesc. Prin simplul fapt ca aceeashi persoana a reushit sa-mi fure 2 prieteni era de neconceput. Timp de o saptamana nu prea am vorbit. In tot acest timp J se chinuia sa-si ceara scuze. Stiu ca suferea, dar cu mine cum ramane? Si eu sufeream la fel de mult. Intr-o duminica m-am decis sa ma duc la el, sa vb fata-n fata despre cele intamplate. Oricat se ascundea, shtiu ca plangea. In acelasi timp si eu-mi ascundeam lacrimile.
"J, daca ma iubeshti, de ce ai facut una ca asta?"
"A fost o prostie din partea mea! N-am sa mai fac niciodata una ca asta! Nu stiu ce a fost in mintea mea... Iti jur ca n-o sa mai fac asta in viata mea." mi-a spus J atunci.
L-am crezut si ne-am impacat. Cateva luni iarashi frumoase. Am fost cu el invitata la o nunta. Am plecat la munte, la mare... eram de nedespartit. Am facut impreuna 3 revelioane... ultimul insa n-a fost prea grozav. Pe langa faptul ca J s-a imbatat ca porcul, a vrut sa-mi demonstreze ceva. Nu stiu ce anume, dar s-a dat la absolut toate fetele prezente la petrecerea de revelion, de fatza cu mine... Fierbeam! Imi venea sa-l sugrum. Nu imi placea sa-l shtiu in bratzele altcuiva. Eram in stare as fac crima de om pentru el.
Dupa revelionul trecut insa n-a fost acelasi tip pe care l-am cunoscut. Probabil ca s-a plictisit, sau nu stiu motivul lui real pentru care a decis sa puna capat relatiei dintre noi. Macar a fost sincer cu mine. Nu m-a mintit si inshelat, pentru ca apoi sa aflu eu. Mi-a spus numai ca ar vrea sa descopere noi orizonturi. Este mult prea tanar sa se lege de cineva inca.
Probabil ca marea mea greseala a fost atunci cand l-am intrebat daca vrea sa ne mutam impreuna. Atunci cred ca l-am speriat. Nu era o casatorie propriu zisa, ci ii puteam spune o casatoruie de proba... sau cum i-ar spune Statul... CONCUBINAJ.
Ne mai intalnim uneori... Vorbim la telefon, dar nu mai este la fel. Nu-l mai cred. Nu mai am incredere-n el. Shtiu ca este mai vagabont de cand ne-am despartit, dar mai shtiu si ca el nu era asha. Sa fiu eu de vina oare?
Nu inteleg de ce ne chinuie pe amandoi... Nu inteleg de ce a ales calea asta, daca shtiu ca el tot ma mai iubeshte, deshi neaga la orice pas. Stiu ca s-a certat cu toata familia din cauza mea. S-a certat cu prieteni. De fapt eu sunt tot ce i-a mai ramas. Nu-l cunosc in totalitate, dar il inteleg... uneori.
Am omis fara sa vreau ca el e cel care mi-a mai deschis ochii... mi-a aratat viatza asha cum n-a facut-o nimeni altcineva. M-a prezentat cercului lui de prieteni... familiei lui... Numai ca el era singurul care ma intzelegea. Ceilaltzi ma judecau din perspectiva lor... si judecau corect.
De curand mi-a spus ca ma iubeshte si ca am un loc special in inima lui si ca-ntotdeauna eu voi fi singura... dar nu-l mai cred...
NU TE MAI CRED! ...
Sand or sad?
Ma gandesc adeseori la moarte, dar nu la cea fizica, ci la cea psihica. Ma simt obosit din pct de vedere psihic. Nimieni nu ma intelege.
Daca prefer sa dorm la ora 20:00, prietenii-mi spun ca-s mosh. Oriqm la ora 2-3 dimineatza pazesc tavanul. M-a ajuns oboseala, cumulata-n ultimii 2 ani si 1/2 din viatza mea.
O vorba a unui prieten spunea: "Esti praf! Sau mai rau... esti pamant, pentru ca praful se duce!".
De aici am incercat sa schimb putin. "Nisip sau trist"? ar suna in traducere titlul.
Nisipul e liber, mereu purtat de pe o duna pe alta in desert. Ash vrea sa fiu nisip acum. Trist? Nu am de ce. Imi place viata si o traiesc exact cum imi place. Imi "croiesc" insa o noua plapuma, pentru ca cea veche nu-mi mai place.
miercuri, 23 aprilie 2008
Gândăcelul
Era o seara obisnuita. Putin trecut de ora 24 ma trimite nevasta'mea sa aduc de mancare acasa, asha ca ma strecor iarashi pe canalizare. Ah, cat urasc tzevile astea nenorocite. Emana acelashi miros in fiecare seara. Un miros suportabil penru mine, dar insuportabil pentru oameni. Cred ca m-am ratacit deoarece nu mai gasesc nicio ieshire, sau probabil si-au dat oamenii seama ca cineva le "fura" din sapun in fiecare seara si au pus dopul la cada. Las' ca ies pe la chiuveta mi-am spus!
Am avut dreptate! Am reushit cam pe la ora 1 dimineatza sa gasesc ieshirea de la chiuveta, insa... surpriza: se aprinde lumina la baie! La naiba! Nu aveam unde sa fug. Gasesc o mica crapatura inspre cada si ma ascund acolo. Sper ca nu m-a vazut!
Ashtept ce ashtept pana ce se stinge lumina.
"Salut Marvin!" ii spun paianjenului de sub toaleta! "A fost cat pe ce!" continui eu!
"Salut Ender!" imi raspunde el.
Intr-o seara m-am batut q Marvin pentru ultima bucatzica desapun ramasa. Intr-un final i-am explicat ca am 3 guri de hranit acasa, iar el este singur. L-am rugat frumos sa mai ashtepte o seara. A intzeles, iar eu mi-am dat seama ca uneori degeaba ai 8 ochi... daca nu te ajuta fatza!
Ma plimb ce ma mai plimbpana gasesc sursa de hrana. Iau atat de mult cat pot, si-i duc si lui Marvin. Insa inainte sa plec iar pe canalizare spre casa... se aprinde lumina. Ma simt paralizat de un miros ciudat.
"Nah ca te-am prins, vierme nenorocit!" se aude o voce sumbra.
Probabil ca oamenilor le place sa chinuie anumite vietuitoare, deoarece apoi am fost pus intr-un borcan. Auzeam cum infileta capacul borcanului, si singurul lucru la care ma gandeam era faptul ca nu aveam sa-mi mai revad familia. Stateam lipsit de ajutor inchis intr-un borcan. Din cand in cand mai auzeam cum acel om mai bocanea cu degetele in sticla sa vada daca mai traiesc. Da... inca mai traiam, dar nu pt mult timp, deoarece incepusem sa simt ca ma sufoc. Cu ultimele forte incercam sa sparg sticla, dar ma izbeam si mai tare si-mi dadeam seama ca era inutil. Imi aduc aminte doar ca ... incepusem sa vad in cetza. Nu mai puteam respira... si apoi... dintr-o data se facu linishte si-ntuneric...
Inger sau demon?
Ma pregateam sa ma arunc de pe o cladire inalta cand l-am vazut cum a coborat spre mine. "Ce esti tu?" m-a intrebat. Nu stiam ce sunt. Eram probabil un sinucigash, adus in starea asta din cauza unei femei shi din cauza prietenilor falshi...
Stateam si priveam abisul care ma ashtepta. Daca ma sinucideam, deveneam doar un suflet ratacit in infern pe una din cele 7 trepte sau nivele ale sale. Am uitat de ce ma aflam acolo. Am zis ca ma aflam acolo din cauza unei femei?
Probabil ca asha era. Inainte aveam alt mod de a gandi. Imi intunecase mintea cu religia ei. Nu vroiam sa ma convertesc la religia ei, desi a incercat prin multe feluri sa ma atraga... Mi s-a oferit tot pentru a ma convinge sa ma alatur religiei ei shi a parintilor ei, numai ca eu am fost mai puternic. Am gustat din fructul interzis numai o data shi am reushit sa ma impun in continuare. Am fost puternic. N-am cedat! Nu m-am lasat decat prada tentatiei... Am zis ca eram acolo din cauza unor prieteni falshi?
Probabil ca asha era. Era singura persoana care trebuia sa taca, dar n-a facut asta. Dupa ce l-am considerat ca un frate, a indraznit sa ma atace in cel mai josnic mod posibil, si asta dupa ce mi-a multumit. Asta numesc eu un prieten fals. Se pare ca am ramas fara prieteni, dar macar am o lista lunga de dushmani. Decat sa ma asasineze ei, prefer sa ma asasinez eu.
"Dar stai! Nu sari!" revine aceeashi voce calda. "Nu te uitzi in jur? Chiar nu vezi cata durere lashi in urma? Decat o eternitate demon, mai bine o zi inger!"
M-am intors iar cu picioarele pe pamant. Acum privesc de jos in sus la cladirea pe care in urma cu o ora stateam si atarnam de un fir de atza. Am luat o decizie corecta, si toate astea datorita ingerului care-mi poarta numele... Constantin. Am un inger pazitor, care si-a dezvaluit identitatea pentru mine... Pentru a ma salva asha cum face intotdeauna.
Am ales sa fiu inger pentru o zi decat demon pentru o eternitate! V-ash sfatui sa facetzi la fel. Daca azi ma scuipatzi... maine o sa va intorc shi celalalt obraz. Mi s-ar parea mult mai indicat sa va fac sa suferitzi. Sa calc pe voi cu o fortza de 3 ori mai mare decat atunci cand ati facut-o voi. Dar nu voi face asta... NOT ANYMORE!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
